Mariana DĂSCĂLACHE-NIȚICĂ Ce altceva suntem noi dacă nu umbre trecătoare ale lumii? Ce altceva este viața, dacă nu o lumină care vine din noi înșine spre alții. Și invers: alții ne luminează viața. Tocmai de aceea, expoziția artistei Simona Cadar, de la Galeria de Artă Ploiești – intitulată printre „Printre Lumini” – are darul de a naște în noi „fragmente de emoție”. Toate, reunite, definind în fapt coordonatele existenței noastre spirituale.
Argument pentru rândurile de mai sus sunt cuvintele lui Alexandru Truțiu: „Expoziția artistei Simona Cadar, găzduită de Galeria de Artă din Ploiești între 10 și 23 iulie, este o invitație la traversarea unui univers pictural în care lumina nu este doar o sursă, ci o prezență vie, aproape spirituală”. Am mai spune că noi, ca ființe umane, suntem într-o permanentă căutare a sinelui nostru. Ne trebuie doar revelația-lumină pentru a afla cine suntem, ce ne definește atât pe noi, cât și pe artistă.
Fiindcă, după cum spune și criticul Anca Maria Zamfir, „pictura Simonei Cadar este o artă a stării de spirit. Privitorul nu este invitat să descifreze mesaje criptice, ci să simtă. (…) Pictura sa este, în ultimă instanță, un autoportret subtil alartistei. Fără a se expune direct, Simona Cadar își pune amprenta în fiecare lucrare: o amprentă de ființă solară, caldă, profund conectată la natură și la emoțiile umane autentice. Ea pictează așa cum respiră: cu seninătate, cu bucurie, cu o credință profundă în frumusețea lumii. Într-o epocă a fragmentării și anxietății, pictura ei aduce un mesaj simplu, dar esențial: lumina există. Și e în noi”.
Cu o carieră de peste trei decenii, consolidată prin numeroase expoziții personale în România, Belgia, Germania și Franța, Simona Cadar ne propune, așadar, o pictură profund ancorată în simțire și reflecție plastică, „Printre Lumini” apărând o lumină prin care se merge, care se filtrează prin culoare, gest și memorie. Memoria fiecăruia dintre noi… Fragmente de emoție… Stări de spirit… Poezie…
Toate acestea și ceva mai mult – Recital de pian susținut de Corina Ibănescu și Paul Cristian Ionescu; în program: J. Haydn, W.A. Mozart, J.Cr. Bach, J. Brahms, G. Faure, C. Silvestru – „Printre lumini”, la Galeria de Artă Ploiești.
Mariana DĂSCĂLACHE-NIŢICĂ N-a fost ca în Baudelaire, când artistul – aidoma Albatrosului – a fost luat în derâdere. Dimpotrivă: în comuna prahoveană Sângeru, cunoscutul caricaturist Marian Avramescu, membru titular al Uniunii Artiştilor Plastici din România, fiu al satului, a fost respectat, preţuit şi, nu în ultimul rând, ascultat. Fiindcă despre artă – desen sau pictură – a fost vorba astăzi, când în sus-amintita localitate, artistul a participat la prima întâlnire din cadrul „Atelierelor de vacanță” – proiect voluntar inițiat de către Parohia din localitate în colaborare cu doamnele învățătoare și conducerea Școlii Profesionale Sângeru. Pe scurt despre ce s-a întâmplat azi, 8 iulie 2025, scriu reprezentanţii Parohiei Sângeru: „Astăzi ne-a bucurat cu prezența dl. Marian Avramescu, caricaturist român de excepție, premiat internațional, fiu al satului. Am avut ocazia să admirăm sute de lucrări și să vedem pe viu execuția unor portrete ale celor mici. În continuare, doamnele învățătoare au decorat felinare alături de copii.”
Astfel de întâlniri vor mai avea loc fie la Căminul cultural din localitate, fie în incinta bisericii. Cu alte cuvine, în această vară fierbinte, viaţa la ţară înseamnă „cuvânt de învăţătură”, lecţii de cultură cu şi despre oameni care, indiferent unde au ajuns, nu uită niciodată de unde-au plecat. Este şi acesta un mod de supravieţuire a satului românesc: prin oameni de valoare, pentru generaţiile viitoare.
Mariana DĂSCĂLACHE-NIŢICĂ Marţi, 24 ianuarie 2025, începând cu ora 18.30, la Casa de Cultură a Sindicatelor Ploieşti va fi sărbătorită frumuseţea şi emoţia dansului, în organizarea Şcolii Populare de Arte – clasa prof. coregraf Aurora-Betrice Petre. Invitat special al evenimentului este Adina Manda, solistă la Opera Română din Bucureşti. Evenimentul, prezentat de către Cristina Furdui, va include – potrivit Centrului Judeţean de Cultură Prahova „Eugen Simion” – momente spectaculoase de balet, dans contemporan și dans modern, precum şi recitaluri muzicale oferite de Clasa de Canto (coord. prof. Cristian Boldorea). Iar organizatorii mai promit că va fi o seară dedicată pasiunii pentru artă, talentului și creativității, adusă pe scenă de elevii Școlii Populare de Arte Ploiești, alături de invitați de excepție, intrarea fiind liberă. Şi ce argument poate fi mai bun pentru a fi prezenţi la eveniment, atât timp cât se spune că „fiecare pas de dans este o pensulă care pictează emoţii pe pânza timpului”.
Mariana DĂSCĂLACHE-NIȚICĂ Este drept că în perioada 1 -31 iulie, Adrian Budea își va expune la Câmpina lucrările de pictură sub denumirea de „Peisaje, forme și viziuni”, doar că artistul ne invită/incită să privim dincolo de aparențe. În fapt, expoziția de la Muzeul Memorial „Nicolae Grigorescu” Câmpina este o invitație la ne-superficialitate, la o trecere subtilă a privitorului de la ceea ce este accesibil – deci de la concret – la oniric. Iar toate converg, în ultimă instanță, la o invitație spre un dialog interior. Am zice că expoziția lui Adrian Budea ne pune în fața unei oglinzi în care ne vedem nu neapărat pe noi, ci – prin grija discretă a pictorului – suntem trimiși la o geometrie a lumii înconjurătoare interiorizată, despre care, poate, habar nu aveam că subzistă în ego-ul nostru. Structural, artistul este adeptul incursiunii în artă sub formele ei plastice: natura exterioară – peisajul, în speță, limbajul formelor – ce așteaptă să descoperim fondul și un alt limbaj – cel subiectiv, deci al artistului.
Autorul își rezervă, firește, și dreptul de a prezenta viziunea sa asupra frumosului, dovadă stând cuvintele sale: „În această expoziție nu ofer o reprezentare a ceea ce văd, ci mai ales, o interpretare a ceea ce simt, gândesc sau visez, în care peisajele se transformă în reflecții despre timp, lumină și memorie. Formele te invită la o lectură abstractă dar profund emoțională a spațiului, iar viziunile, cele mai personale expresii, deschid porți către lumea interioară acolo unde imaginația, subconștientul și libertatea creatoare se întâlnesc”.
Absolvent al Facultății de Arte Vizuale Oradea – Specialitatea Arte Plastice (Pictură), Adrian Budea a participat la numeroase expoziții din țară și străinătate: Salonul de Artă Arad, Galeria Delta, Arad; Bienala Internațională de Pictură Chișinău, Republica Moldova; Expoziția Internațională de Arta „La Sombra de Don Quijote”, Galeria „Sant Vicente”, Sant Vicente ( Spania); Salonul Național de Artă Plastică „Atitudini Contemporane”, Galeria de Artă Lugoj; Expoziția Internaționala de Artă „Splendore Della Vita”, Galeria Lucarelli, Gubbio ( Italia); Bienala Internațională „N.N. Tonitza”, ediția a V-a, Bârlad; Expoziția Internațională de Artă „Art – The Roots Of Artists In Balchik”, ediția a XVII-a, Galeria de Arta Balchik Bulgaria; Expoziția-concurs de Artă Plastică Contemporană „Saloanele Moldovei”, ediția a XXXIV-a, Galeria de Artă „Alfa” Bacău și Centrul Expozițional „Constantin Brâncuși”, Chișinău, Republica Moldova etc. Deasemenea, a realizat coperte grafice a numeroase cărți și, nu în ultimul rând, a pictat interiorul Bisericii Ortodoxe din Gura Văii, județul Arad; precum și fațadele Bisericii Ortodoxe din Seliște, Pescari, Berindia sau Capela Bisericii Ortodoxe din Gurahonț (toate din județul Arad).
Mariana DĂSCĂLACHE-NIȚICĂ Când într-o localitate precum Brebu există una din cele mai mari Galerii a Colecțiilor Etnografice din țară, este firesc să-ţi imaginezi, uneori, că tot timpul anului, Drăgaicele-sânzienele sunt printre oameni. Atunci când ai un director al Centrului Cultural din comună în persoana Iraidei Florea – cercetător în studiul imagisticii costumului tradițional românesc -, ce argument mai trebuie pentru a demonstra că la Brebu, tradițiile sunt păstrate cu sfințenie? Nu în ultimul rând, atât timp cât edilul localității – Dr. Ing. Adrian Gheorghe Ungureanu – nu consideră portul tradiţional şi obiceiurile româneşti ca pe simple accesorii, ci dimpotrivă, în aceste condiţii avem conturat tabloul complet al multelor acte culturale ce au loc la Brebu – Prahova. În contextul celor de mai sus, amintim că azi, 21 iunie 2024, în Parcul Primăriei Brebu va avea loc Festivalul Sânzienelor. Tocmai de aceea, ca o cinstire a amintitei zi, ca o prețuire a ceea ce avem moștenire, la evenimentul ce se va desfășura de Ziua Iei, în intervalul orar 17.00-19.00, la Brebu vor avea loc Expoziții de artă tradițională contemporană, fiind expuse lucrări ale unor artiști precum Florin Șuțu, Mihaela Ilie, Manuela Toderaș și nu în ultimul rând, al reprezentanților Asociației Pictorilor Câmpina. De asemenea, vor fi expuse machete arhitecturale – Casa Tradițională, create de către elevii Colegiului de Artă „Carmen Silva” Ploiești. Revenind la ideea că Brebu este un fel de capitală a tradițiilor românești, să mai amintim că tot azi, 21 iunie, va fi prezent și Ansamblul „Boboceii dinCrângeni” – reprezentând Centrul Județean pentru Conservare și Promovare a Culturii Tradiționale Teleorman. Evenimentul cultural se va încheia cu o simfonie muzicală, în care protagoniști vor fi Mihai Toma și soprana Livia Pisăliță.
Brebu – Prahova este localitatea în care oamenii nu umblă îmbrăcaţi neapărat în ie. Doar ştiu că este păstrată cu sfinţenie la Galeria Colecţiilor Etnografice. Este şi acesta o formă de respect permanent pentru portul românesc.
Iar de Sânziene, la Brebu – Prahova se ţese din nou o poveste despre tradiţii, port şi obiceiuri românești.
Sunt oameni care nu fac blat cu viaţa. Altfel, mai devreme sau mai târziu, ar da-o în bară. În cazul de față, omul este tehnicianul echipei de fotbal Șoimii Apostolache. Datorită unui om – Nicolae Pelmuș, tehnicianul echipei – uneori parcă-ți vine a spune că viaţa la ţară a rămas aceeaşi şi după ’90. Ca pe vremea aceea când, duminica, cobora lumea de la biserică şi mai măcănea câte-o babă: „La Biserică n-aţi veni, maică, da’ să bateţi mingea pe islaz ştiţi!”. Fireşte că femeia nu ştia că primul lucru care se vedea în Apostolache, din avionul pilotat de Elena Bulgaru – prima femeie aviator din România – era taman stadionul. Acolo erau paraşutate medicamentele pentru dispensarul din localitate. Că așa erau timpurile atunci, la vremea când se juca fotbal cu mingea cu șiret: nu tu drum asfaltat, nu tu curent electric, nu multe…
Sunt oameni, precum Nicolae Pelmuş, de care tragi, căruia îi zici de nu mai știi câte ori: „Hai să scriu despre tine că ai primit diplomă de merit de la Asociaţia Judeţeană de Fotbal!”. ( O vedeți în foto, mai jos) Iar Nini trage de timp, de parcă ar vrea să ducă meciul în prelungiri. Și-ți zice: „Lasă, mai încolo. Poate după ce nu m-oi mai ocupa de echipa asta”. Iar Nini Pelmuș a luat hotărârea de a se retrage din funcția căreia i-a dedicat un sfert de veac. Sunt, într-o aşezare, repere trei la număr: Preotul, Învăţătorul şi Doctorul. Noi mai adăugăm unul: Echipa de fotbal. Ca să nu facem discriminare de gen, ca să dăm Cezarului ce-i al Cezarului. Cât despre Nini, ei bine… Nu a fost, nici că va fi candidat la primărie. Iar lucrul cel mai greu este să vorbeşti despre el la timpul trecut. Dar tot scriem: Nicolae Pelmuş a fost antrenorul care mai bine de două decenii a antrenat o echipă – Şoimii Apostolache. Evident că veţi întreba: „Aşa, şi?” Ei, şi aşa s-a vorbit despre această comună. Fie prin Baba Ana, prin Sângeru, ori prin Lipăneşti sau Sălciile, fie pe unde nici nu te gândeşti.
„Frumoasele noastre duminici”, de până mai ieri, cel puţin la Apostolache – Prahova se datorează în mare măsură lui Nini. Cât despre fair-play-ul acestui om, vă poate spune orice jucător sau antrenor din Prahova. Fiindcă, vedeţi dumneavoastră cum este şi cu spiritele astea fotbalistice de prin eşaloanele judeţene; se mai încing şi ele. Mai fierbe sângele în jucători care, pentru câteva secunde, se cred Messi sau Ronaldo. Doar că-i readucea cu picioarele pe gazon… Păi, cine altcineva decât cel despre care facem scriere?
În fapt, Nicolae Pelmuş a dus cu el, după 1990 până în ziua de azi, bunul -simţ al „omului crescut la ţară”, cum se zice. Plus încă ceva: suflet! Cineva ne-a spus odată: „Eu cred că inima lui e ca o minge!”. Nu l-am contrazis. „Iarba verde de acasă” a însemnat pentru el dreptunghiul verde. Adică stadionul pe care evoluează echipa locală Șoimii Apostolache. Nini – nu avem cum să nu-i repetăm prenumele – și-a asumat de fiecare dată o înfrângere. Ba, chiar mai mult: a pus-o la suflet. Închipuiți-vă un om care se spală cu apă minerală pe față, prins în tensiunea unui joc de Cupa României, și aveți imaginea trăirii pentru ceva. Iar acest ceva se numește fotbal. Iar nu de puține ori, spunea: „Cum să nu am emoții? Este în joc onoarea comunei!”. O miză dublă, așadar: meciul în sine și reputația comunei!
Despre Nini, despre frumoasele noastre duminici la Apostolache – Prahova este greu să scrii la timpul trecut. Evident, este meritul multor oameni din localitate că există această echipă – reper pentru comunitate. Doar că fără Nini, nu s-a putut. Pentru că a avut și are un „viciu”. Iar acesta este fotbalul. Un om, un simplu om… Și totuși, dacă vreți să aflați ce s-a întâmplat în perioada 1990 – 2025, puteți găsi în zecile de caietele-memorii scrise de tehnicianul de până mai ieri. Și-n ziare decupate la rubrica „Sport”.
Despre Nini, despre frumoasele noastre duminici la Apostolache – Prahova… Frumoase, frumoase, dar numai tehnicianul Șoimilor din Apostolache știe câte drumuri cu mașina personală a făcut; fie să aducă/ducă arbitrii, fie la AJF Prahova, pentru înscrierea echipei, pentru legitimații, pentru multe pe care noi nu le știm. Doar am stat pe margine și ne supăram că echipa nu bate sau că abia a scos un egal chinuit. Tot datorită lui Nicolae Pelmuș, vestiarul echipei începe, încet, încet, să semene cu un muzeu al fotbalului local. Sunt înrămate poze ale unor fotbaliști de pe vremea-n care, cum spuneam, terenul era în pantă, mingea avea șiret, iar câteodată, chiar Ion Dolănescu, înaintea unui concert la Căminul cultural din Apostolache, juca o miuță cu băieții.
Acestea sunt câteva rânduri despre Nini Pelmuș și frumoasele noastre duminici la Apostolache – Prahova. Iar timpul a stat, iar vremea parcă nu s-a schimbat. Cât despre timpuri, or fi ele moderne, dar n-ai cum să nu zâmbești la ecoul vorbelor: „La biserică n-ați veni, maică, da’ mingea pe islaz știți s-o bateți!”.
La prima vedere, s-ar putea spune că este un fel de „Jocul de-a vacanța” la Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus, numai că citind programul derulat de către instituția de cultură prahoveană, lucrurile stau un pic altfel. Iar acest „altfel” înseamnă un program destinat copiilor de vârstă școlară (cu vârstele cuprinse între 4 și 12 ani), care se va desfăşura între 1 iulie şi 8 august. În această perioadă, instituţia de cultură prahoveană oferă celor mici ocazia de a vizita muzeul, de a face comentarii plastice pe marginea lucrărilor aflate în expoziții și, nu în ultimul rând, de a participa la activităţi practice, respectiv desen, acuarelă, modelaj, sub îndrumarea unui muzeograf de specialitate al muzeului. Înscrierea pentru activităţile mai sus menţionate începe luni, 16 iunie 2025, iar pentru mai multe detalii aveţi la dispoziţie numărul de telefon 0244/52.22.64 (luni-joi: 9.00 -16.00, vinerea: 9.00-14.00). Programul „Vacanţa la Muzeu” este destinat tuturor copiilor de vârstă școlară (reamintim, de la 4 la 12 ani), indiferent de aptitudini şi se desfăşoară în perioada 1 iulie – 8 august 2025, de marţi până vineri între orele: 9.30-10.30, grupa mică (4 – 6 ani); 11.00-12.00 – grupa mare (7-12 ani) – fiecare cu un număr de maximum 20 de participanți.
Perioada 11-14 august 2025 este destinată selecției de lucrări și organizării expoziției de final de program, urmând ca data vernisajului Expoziției – Vacanța la muzeu – 2025 să fie anunțată ulterior. Înscrierile se fac în limita locurilor disponibile, iar la înscriere se optează pentru săptămâna de participare dorită. Costul unui abonament săptămânal este de 40 lei/ săptămână/copil. Plata se face la începutul săptămânii pentru care s-a optat. Copiii trebuie să aibă asupra lor următoarele materiale: bloc de desen, creioane de desen, gumă, acuarele, pensule, pahar de plastic pentru apă, plastilină, precum și alte materiale ce vor fi convenite de comun acord cu coordonatorul de program, în funcție de planificarea săptămânală. Muzeul nu pune la dispoziție materialele necesare desfășurării activităților.
Rusaliile! Azi, 8 iunie 2025, Pogorârea Sfântului Duh, la ceas și la zi când oamenii aud clopotele bisericilor chemând la rugă. Doar că la Mănăstirea Apostolache – Prahova, la început a fost… Sfânta Liturghie, iar mai apoi, un altfel de cateheză, cât timp Adrian-Gabriel Enescu, preotul paroh al Mănăstirii Apostolache, a spus „Lăsați copiii să fie pregătiți pentru viață!”. Și-au fost, datorită inițiativei inspectorului principal de poliție Georgiana Dragomir, coordonatoarea Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) – Centrul Regional Ploiești. Implicați în activități – ca de atâtea și atâtea ori când este vorba despre Mănăstirea Apostolache și alte lăcașuri de cult – membri ai Grupului Vocal „Bujorel de Prahova” (coordonator, prof. Daniela Radu). Și-au mai dat curs inițiativei angajații Secției de Poliţie Rurală nr.1 Apostolache. Firește că era cald în curtea mănăstirii, acolo unde s-au desfășurat activitățile preventiv-educative. Dar nu toți cei prezenți la slujbă s-au răspândit din curtea mănăstirii. Doar s-au tras mai la umbră și-au ascultat, cumva, îndemnul „Mergeți la familiile dumneavoastră și deveniți apostoli ai caselor. Povestiți, așadar, ce ați auzit la biserică!”.
Și-au auzit, și au povestit despre ce înseamnă exploatarea prin cerșetorie, traficul de persoane, sub toate formele lui, înșelăciuni prin metoda Loverboy și la ce riscuri se expun ascultând promisiuni deșarte. E drept, deșertăciune e totul pe lumea asta. Și totuși, nu… în deșert le-au vorbit – atât copiilor, cât și părinților sau bunicilor – reprezentanții ANITP – CR Ploiești despre riscurile/provocările lumii moderne de azi. Iar dacă unele gesturi, fie ele și mărunte, se fac cu discreție, un exemplu este cel al primarului localității, Mihail Bratu, care le-a cumpărat copiilor înghețată. Ce-i drept și nu-i păcat, și inspectorul Georgiana Dragomir i-a stimulat cu agende, tricouri, mingi şi diplome. Veți întreba sau exclama, probabil: „Ei, și ce mare lucru?!”. Este, fiindcă astfel de lecții, predate nu în școală, ci la o mănăstire – își pun amprenta asupra viitorului unor copii.
Câți, când și în ce împrejurări, probabil că niciodată nu vom ști.
Locul unde nămolul şi apa sărată fac minuni pentru cei care suferă de reumatism, coxartroză, spondiloză ş.a. – Complexul Băile Valea Stelii din Băicoi – îşi va deschide porţile începând de sâmbătă, 14 iunie 2025. Valea Stelii – acolo unde legenda (în locul cu pricina ar fi căzut, în urmă cu mii de ani, un asteroid) se întâlneşte cu sănătatea; a oaselor, a încheieturilor… Zona aceasta, în care nu puţini spun că un tratament face mai bine decât un consult la ortopedie îşi deschide, cum spuneam, porţile. Locul unde apa sărată, soarele şi, nu în cele din urmă nămolul cu proprietăţi terapeutice este recomandat chiar de medici, fapt confirmat de oameni veniţi din toate colţurile ţării. În perioada aceasta se fac ultimele retuşuri ale complexului în care se află două bazine amenajate – unul cu apă neagră, iar al doilea cu apă sărată (foto arhivă, jos, în galerie). Pentru cei care doresc să zăbovească mai multe zile acolo, există şi o pensiune special amenajată. Este un complex modern amenajat, din care nu lipsesc şezlongurile şi umbrelele, cabinele de schimb, duşurile etc.
Mariana DĂSCĂLACHE-NIȚICĂ Fireşte, este un truism să spui că artistul se prezintă prin creaţiile sale. Că munca lui – la fel ca a unui actor la repetiţii – înseamnă partea nevăzută a artei, în general: neaccesibilă, ci doar intuită de public. Şi totuşi, uneori te întrebi ce resort intim l-a îndemnat pe un pictor sau grafician – cum este în cazul de față – să îmbrăţişeze o astfel de pasiune. Sau ce înseamnă libertate pentru trei artiști – Ioana Popci-Marin, Mădălina Cornea și Diana Lemnaru – care vor expune la Galeria de Artă Ploiești lucrări reunite sub genericul „Ferestre către suflet”. Evident, răspunsurile nu sunt exhaustive, dar suficiente cât să afli ce înseamnă arta și pentru creator, și pentru privitor.
Iar dacă încerci să deslușești motivul pentru care IoanaPopci-Marin s-a consacrat ca pictor, răspunsul este dat chiar de artistă: „Pasiunea pentru arta plastică a început din copilărie când ascultam la difuzorul vechi de lemn stând tolănită în patul din bucătăria de vară a părinților știrile zilei dar mai ales pe cele despre pictură”. Citind această mărturisire – în care își găsește locul și difuzorul vechi de lemn -, afli că în spatele lucrărilor sale regăsești și un pic de nostalgie. Nostalgia după ce a fost așezat într-un timp când omul nu era, totuși, atât de copleșit sub vremuri.
Fiindcă, la rându-i, Mădălina Cornea mărturisește: „Pasiunea mea pentru artă a apărut încă de când eram copil, iar în timp, am ajuns să descopăr că arta este mai mult decât să desenez ponei și fete cu rochițe colorate. (…)Tematica lucrărilor mele se învârte în jurul ideii sufletului care încearcă să se regăsească și a emoțiilor trăite în același timp.” Pe de altă parte, mai înseamnă și continuitate, nu un capriciu de moment. Iar ca argument în acest sens stau cuvintele Dianei Lemnaru: „Prin desen și culoare mă exprim de când mă știu. (…) Ceea ce creez surprinde libertatea din spatele materiei. Și eu, ca artistă, mă las surprinsă de ceea ce apare pe pânză.”.
În fapt, expoziția „Ferestre către suflet”, găzduită de Galeria de Artă Ploiești în perioada 29 mai – 15 iunie 2025, nu este altceva decât o introspecție la care suntem invitați să fim părtași și totodată invitați să privim și în sufletul nostru. Al fiecăruia dintre noi! Fiindcă nu numai arta, dar și viața înseamnă nu doar ponei și fete cu rochițe colorate. Înseamnă multe. Multe și la obiect puteți afla la vernisajul expoziției ce va avea loc joi, 29 mai, începând cu ora 17.00. Ocazie cu care puteți privi prin fereastra sufletelor celor trei artiste oglindită în cuvintele de deschidere ale președintei Filialei Ploiești a UAPR – Liliana Marin și ale Alicei Neculea – artist plastic și expert autorizat Ministerul Culturii.
