Arhive categorii: Timp liber

„Perspective” ale pictorului Ion Nini Popescu, la Biblioteca Judeţeană „Nicolae Iorga” Ploiești

Mariana DĂSCĂLACHE-NIȚICĂ
Să ai o viziune presupune, printre altele, a face în prealabil o introspecție a sinelui. A „materializa”, însă, experiența căpătată în urma acestui recurs personal într-o perspectivă pare nu greu, ci chiar imposibil.
Și totuși, acest imposibil devine posibil prin harul artistic. În special, al pictorilor. În cazul de față, al lui Ion Nini Popescu.
Tocmai de aceea, pentru a privi… din perspectiva artistului, sunteți așteptați marți, 18 februarie, începând cu ora 15.30, în Sala Rotondă a Bibliotecii Județene „Nicolae Iorga” Ploiești, la vernisajul expoziției de pictură „Perspective”.
Membru al Cenaclului „Arcade – Ioan Titus Drăghicescu” – al cărui scop este promovarea artei prin expoziții și alte activități culturale – Ion Nini Popescu este „un împătimit al frumosului”, după cum îl caracterizează nu puțini dintre cei care îi cunosc lucrările. Nu în ultimul rând, un portretist și, firește, un iubitor al florilor.

Dintre expozițiile personale ale artistului, enumerăm: „Inefabil” – Hotel Central; „Viziuni la Castel” – Muzeul Memorial „B.P. Hasdeu” Câmpina.
În ceea ce privește epozițiile de grup, spicuim: „Culorile toamnei”, Festivalul de Jazz, Salonul de Vară – în cadrul Cursurilor de Vară ale Universității Populare „Nicolae Iorga” Vălenii de Munte, „Puzzle cromatic” – Hotel Central Ploiești.
 

Terapia prin pictura medicului Claudia Bucur, la Galeria de Artă Ploiești

Mariana DĂSCĂLACHE-NIŢICĂ
Aceloraşi  dileme existenţialiste – cine suntem?, care este rostul nostru aici?, încotro ne îndreptăm? – încearcă să le dea un răspuns medicul Claudia Bucur, prin  lucrările sale ce vor fi expuse în perioada 6- 19 februarie, la Galeria de Artă Ploieşti.
În fapt, după cum spune criticul de artă Ana Amelia Dincă, artista „problematizează contextul existențial al omului contemporan prin îndemnul de a-l întoarce către tradiția noastră spirituală. (…). Claudia Bucur  parcurge ea însăși un drum inițiatic, prin statornicirea în pictura sa a unor simboluri preluate din iconografia creștină, regăsite pe pereții lăcașelor de cult asupra cărora, cu măiestrie, s-a oprit penelul său, lăsând la vedere ținuta cromatică sobră, specifică unui spațiu destinat rugăciunii”.
Aşadar, privitorul se poate regăsi în tablourile artistei pentru o clipă – pe care am numi-o chiar efemera noastră trecere pe pământ – pentru ca mai apoi să-şi dea seama că  rostul nostru aici este să trăim şi să ne regăsim  în lucrarea Creatorului.

Un argument în acest sens stau tot cuvintele criticului Ana Amelia Dincă: „Claudia Bucur păstrează ideea de contemplare (…) iar cu jocul arcadelor înalte și monumentale, frumusețea iconostasului cu figuri biblice și evenimente, prospețimea frescei sau amprentele coborârii ei în istorie susțin tainele ritualului, care îți induc ridicarea privirii spre Dumnezeu, așa cum se întâmplă atunci când te afli în contextul propriu-zis al bisericii”.
Într-un fel, medicul şi artistul Claudia Bucur ne duce cu gândul, prin problematica abordată – existenţialismul – la Augustin Buzura, Nicolae Breban.
Sau, de ce nu? – la Sarte sau Simone de Beavoir.
Alegerea ne aparţine vizitând expoziţia intitulată „Introspecţii” la Galeria de Artă Ploieşti, în perioada 6 – 19 februarie 2025.
Vernisajul va ave loc joi, 6 februarie, începând cu ora 17.00.


Absolventă a Facultății de Medicină – Institutul de Medicină și Farmacie din  Bucureşti, a Facultății de Pictură – UNARTE (clasa conf. dr. Horea Paștina și lector dr. Mihai Sârbulescu), precum şi a  masterului Facultatea de Pictură – UNARTE, Claudia Bucur este din anul 2017, membră a Uniunii Artiştilor Plastici. 
Dintre expoziţiile personale, amintim doar lucrări expuse la Palatul Cercului Militar Naţional; Centrul Cultural „Mihail Eminescu”; „Medalion de Artist”, la Muzeul Municipal „Octavian Moșescu” Râmnicu Sărat; Palatul Parlamentului, Sala „Constantin Brâncuși”, Biblioteca Județeană Călărași; Galeria de Artă  Brăila; Galeriile Arcadia, Centrul Cultural „Ionel Perlea” Ialomița; Cinema Independența Târgoviște…
Nu în ultimul rând, Expoziție permanentă, din 2012 până în prezent, Colegiul Medicilor din București. 

 Expoziții de grup: „Poema satului românesc” la Centrul Cultural „Ionel Perlea” din Slobozia; Casa „Octavian Moșescu” Rm. Sărat; Galeria Occidentului Magic Balchik; “be**pArt”, atelier Montez, Roma; Salonul Naţional „Interferenţe”, Galeriile de Artă „Ştefan Luchian”, Botoșani; Bienala Internaţională de Artă Contemporană „Ion Andreescu”, Buzău;  „Apă vie – Apă moartă”, expoziţie la Zilele Unesco din Universitatea Politehnică; „Orange the world” la Brașov – Modarom; „Lumea devine portocalie”, la Galeria Artis Slatina; „Manifest pentru respect”, la Sediul Comisiei Naţionale Unesco;  Expoziţie privată, Norah Art Gallery

Lucrări publicate: Catalogul expoziției naționale „Marina în pictura românească cu tablouri din colecții particulare”; Albumul expoziției aniversare a 150 de ani de la înființarea UNARTE; Albumul aniversar al Cenaclului de Artă al Medicilor „Ion Țuculescu”. 

Dragoş Botezat sau despre „spaţii Barbiliene” în pictură. La Galeria de Artă Ploieşti

Mariana DĂSCĂLACHE-NIŢICĂ
Cu sau fără voie – dar sigur datorită vocaţiei – despre pictura lui Dragoş Botezat se poate spune că este o altfel de „insinuare” a talentului în artă.
Tocmai de aceea, o paralelă între matematicianul poet Ion Barbu şi artistul artist nu este deloc forţată.
Drept argument în cele scrise mai sus sunt cuvintele criticului Ana Amelia Dincă atunci când afirmă că „Dragoș Botezat acționează detaliului, eviscerându-l în antiteza dintre lumină și umbră, dintre linie și culoare, dintre impresia de bidimensional și tridimensional”.
Fiindcă, printre altele, pictura înseamnă linii, spaţii şi …
Şi de celelalte „detalii” se ocupă „cei chemaţi” să dea viaţă culorii.
De asemenea, vă puteţi convinge de talentul artistului la Galeria de Artă Ploieşti, în perioada 23 ianuarie – 4 februarie.
Vernisajul expoziţiei, curatoriată de Ana Amelia Dincă, va avea loc joi, 23 ianuarie 2025 la ora 17.00.

„Artistul reinvestighează amănuntul prin tușe și prin desenul atent și sigur, inserate în toate structurile reprezentate, acestea fiind ponderate de mici enclave de culoare, tratate în suprafețe puternic pigmentate, prin care caută secretele pierdute ale formei. Scenografia imagistică a lui  Dragoș Botezat ne vorbește despre un tehnician al picturii, cu o paletă cromatică elaborată, încercând să își diversifice căutările în orizontul stilului care îl definește”, mai afirmă Ana Amelia Dincă.
Ceea ce duce privitorul cu gândul la un altfel de „Joc Secund” al lui Ion Barbu.

Absolvent al Universității de Arte București, Facultatea de Arte Plastice, secția Pictură, Dragoş Botezat a studiat cu artiști de renume, precum Gheorghe Anghel, Marian Zidaru, Florin Mitroi și Florin Ciubotaru, fiind membru titular al Uniunii Artiștilor Plastici din România, Filiala de Pictură București.
Dintre numeroasele expoziţii personale, amintim: „Irumperi” – Căminul Artei București, aprilie 2024; „Paradisiac”, Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu”, Călărași; „Coexistențe”, Centrul Cultural „Ionel Perlea”, Galeria Arcadia, Slobozia; „Rooftop of Bucharest”, București, Teatrul Elisabeta; Expunere în spațiul Kvala Restaurant, București; „Pattern Paris”, Galeria Kube Musette, București, pictură; la Galeria Pavel Șușară – Colony Art, pictură; „Piknik”; Galerie Zeitzone din Berlin, pictură; în spațiul Finans Bank, București, pictură; la French Village – Sofitel, București; în spațiul Unicredit Leasing-Office, Grand Hotel Marriott București; „Traiectorii” la Galeria Colțea București; „Hiperhomogenic” la Clubul Micul Print, București, pictură.

Participările la expoziţii de grup nu sunt deloc puţine, scriem succint: „Inspiring Europe”, Bruxelles, la Comisia Europeană, pictură și acuarelă; „Salonul Național de Artă Contemporană”, SNAC 2023, ediția a V-a, București, UNA Galery în cadrul Combinatului Fondului Plastic;
Salonul Național de Artă Vizuală – „Mirabilis Hortus in omni tempore”, ediția a III-a, organizat de Asociația Culturală Artessentia, în clădirea Centrului Cultural Apollonia; „Sărbătoarea Breslei – ziua breslei artiștilor plastici”, expoziție aniversara 30 ani, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, București; Bienala Internațională de Artă „Ion Andreescu”, ediția a XIV-a, Galeriile de Artă „Ion Andreescu”, Buzău; Salonul Național de Arte Vizuale „Interferențe”, ediția a XII-a, Galeriile de Artă „Ștefan Luchian”, Botoșani; „Peisaje, suflet și culoare”.

Premii: Premiul pentru originalitate pentru standul Romantic Travel la Târgul Național de Turism; Premiul pentru design pentru standul Romantic Travel la Târgul Național de Turism; Nominalizare la Bienala Națională de Grafică „Constantin Găvenea”, ediția a III-a, Muzeul de Artă Tulcea; Nominalizare & Tabără de Creație, oferite de către Muzeul de Artă Constanța în cadrul Bienalei de Artă; Atelier de creație „Octav Doicescu”, bursă oferită de Association France Roumanie ART(AFRA); „Lucian Grigorescu”, bursă pentru desen oferită de Universitatea de Arte București; Călătorie de studiu la Veneția, oferită de Universitatea de Arte București.
De asemenea, artistul are şi lucrări donate: Parlamentul României; Alfa Bank București; Muzeul de Artă Constanța; Centrul Cultural „Ionel Perlea”- Ialomița; Lucrări în colecții private din România, Franța, Suedia, Olanda, Belgia, SUA.

In Memoriam Sorin Adam/ Expoziţie de pictură şi grafică la Muzeul Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”

Mariana DĂSCĂLACHE-NIŢICĂ
Nu poţi să vorbeşti despre omul şi cu atât mai puţin artistul Sorin Adam la timpul trecut, cât timp lucrările sale „respiră”.
Viaţa, cu meandrele ei, este prezentă în picturile sale; trăirile şi, implicit, emoţiile vorbesc şi ele prin grafica sa.
E drept, artistul nu mai este printre noi. Spiritul său artistic, însă, da!
Acest „da” trebuie, totuşi, să-l spunem noi, onorând vernisajul Expoziţiei de pictură şi grafică, ce va avea loc vineri, 17 ianuarie 2024, începând cu ora 17, la Muzeul Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”.
Regretatul Sorin Adam ne vorbeşte, prin lucrările sale despre viaţă prin culoare, dar şi despre existenţă încadrată în structuri geometrice-ornamentale.

O părere avizată despre ce înseamnă opera artistului, plecat dintre noi prea devreme, este a criticului Ana Amelia Dincă: „Interesul pentru structurile geometrice, pentru secțiunea de aur și pentru modelarea liniei se observă atât în desenele și acuarelele din perioada tinereții (lui Sorin Adam – n.n.), cât și în cele din ultimii ani de creație. Expansiunea creionului pe suprafață face din traseul acestuia principalul ornament care echilibrează arhitecturile și formele de relief peste care lumina cade, unificându-le.
Atmosfera creată grafic, adâncimea perspectivală și centrul de interes subminează modernismul său, care păstrează norme clasice, pe care le ambientează cu o anumită libertate gestuală, cu linii trasate rapid, cu siguranță și lejeritate, unele mai ample și expresive, altele mai reținute și mai ritmate. Cu toate că deschiderea artistului spre realitate este ușor de reperat, acesta intervine cu o anumită fantezie a elementelor de limbaj plastic, explorând la maximum potențele liniei și ale culorilor de apă. (…)
În zona acuarelei, laviul este alăturat intensității pigmentare, iar picturalitatea este nelipsită, tema aleasă respirând pe suprafața aerată, fără Peisaje și naturi statice în acuarelă completează admirabil grafica artistului, atent la plasticitățile pe care poate să le obțină prin transparențele culorilor, prin valorația luminii și umbrei, prin configurarea în spațiu a elementelor, astfel încât decantarea formelor să nu reducă intensitatea expresivității și să amplifice trăirile artistului în tonalitățile prețioase, transfigurând o întreagă lume de obiecte și structuri ale naturii.

Absolvent al al Liceului „1 Mai” Ploiești, a urmat cursurile Academiei de Arte „Luceafărul” – Secția pictură, clasa prof. Teodor Moraru. A fost licențiat la Academia de Arte București, iar în 1997 a devenit membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România.
Lucrările sale au fost expuse de-a lungul timpului atât în ţară cât şi în străinătate: Galeriile de Artă ale Municipiului București; Muzeul de Artă Constanţa; Corropoli Abruzzo – Italia; Cercul Militar Național București; Muzeul de Artă Ploieşti; Institutul Cultural Român – Istanbul; Institutul Cultural Român – Tel Aviv (Israel); Palatul Beldiman Iaşi; Galeria Occident, București; Salonul Național „Ion Andreescu” – Buzău; Galeria de Artă „Calea Victoriei 33”; Grafică la Biblioteca Academiei Române; Muzeul Municipal „Octavian Moșescu” Râmnicu Sărat; Muzeul Istoriei şi Holocaustului al Evreilor etc.

Alexia Maria Dragomir: Gânduri privite prin „Ferestre către lumi de cuvinte”


Fireşte că prima „fereastră” deschisă spre „Perpetuum mobile” a lui Marin Sorescu este unul dintre versurile poeziei „Cascade abstracte” (din volumul „Ferestre către lumi de cuvinte”), scrisă de către o adolescentă în vârstă de numai 16 ani, Alexia Maria Dragomir.
„Între idealurile oamenilor/ şi realizarea lor/ Întotdeauna va exista/ O diferenţă de nivel/ Mai mare/ Decât cea mai înaltă cascadă”, scrie Poetul. Iar autoarea volumului de poezii „Ferestre către lumi de cuvinte” spune: „Mai vezi câte un gând cum cade/ Cât o mie de cascade”.
În fapt, la numai 16 ani, Alexia Maria Dragomir „vede cuvinte”, oarecum asemănător lui Camil Petrescu („Eu am văzut idei”).
Vede şi simte că „Relativ e totul dacă stai să te gândeşti”, ceea ce te duce cu gândul la „Daţi-mi un punct de sprijin şi voi răsturna pământul”.
Punctul de sprijin, în cazul tinerei scriitoare, elevă în clasa a X-a J a Colegiului Naţional „I.L. Caragiale” Ploieşti este şi va fi, suntem convinşi, literatura.
„M-atârn de tine Poezie/ Ca un copil de poala mumii/ Să trec cu bine puntea humii”, spunea Alexandru Philippide. Oarecum asemănător procedează şi tânăra poetă, lucru sugerat subtil în versul „Ca un tren din care ai uitat să fi coborât”.
Iar odată urcată în el, în acest tren – literatură, capătul de linie pentru Alexia Dragomir nu poate fi altcumva/altceva decât confirmarea talentului şi a vocaţiei sale.

Şi ce argument pentru ceea ce am scris mai sus poate fi adus decât faptul că lansarea cărţii „Ferestre către lumi de cuvinte” a avut loc în cadrul Galei Excelenţei a Centrului Judeţean de Excelenţă Prahova.
Aşadar: „Între idealurile oamenilor/ şi realizarea lor/ Întotdeauna va exista/ O diferenţă de nivel/ Mai mare/ Decât cea mai mare cascadă”.
Deci, aşteptăm cu nerăbdare următorul volum al Alexiei Maria Dragomir.
Talent este, vocaţie, de asemenea!

Cu lerui ler, ridicat spre Cer… Festivalul de tradiţii şi obiceiuri de pe Valea Cricovului, la Apostolache – Prahova

Cu umilinţă întru credinţă… Cu lerui-ler ridicat spre cer. Cu un copil ce stă cu un felinar în mână, pe o scenă, întrebându-se parcă, „Ce ceaţă deasă, ce ceaţă deasă/Nu mai cunoaştem drumul către casă”. (…)Unde-i cărarea, doamnă-nvăţătoare?
Că negură-i azi. Şi aspre vremuri. Şi oamenii sub ele. Dar ce vină au copiii?

Sub semnul celor amintite mai sus şi-a multora nescrise aici, ci trăite şi rostite s-a desfăşurat duminică, 15 decembrie 2024, Festivalul de tradiţii şi obiceiuri de la Apostolache. Cu sute de copii, de la Berceni, la Buda Crăciuneşti, de la Urlaţi până la Trenu. Şi drumul către casă – şi spre viaţa noastră – ni l-au arătat sutele de copii adunaţi la Apostolache.
Aşa credem!
Şi mai credem că ţara asta – aţi citit bine – nu doar Prahova se va face bine dacă-i ascultăm pe copii şi-al lor lerui ler.
A, poate ne întrebăm uneori cum se scrie corect „lerui ler”? Răspunsul?
Nu prea contează când vezi o fată îngenunchind şi în numele nostru, al „oamenilor mari” – Diana Alexandra Stanca (prof. coordonator Otilia Elena Pârvu, Şcoala Gimnazială Apostolache – câştigătoarea Mareului trofeu, implorând: „Lerui ler şi lerui ler/Tu mă iartă, Doamne, întru cât îţi cer!”
Sugestivă, fireşte, trecerea de la modernism la tradiţie a reprezentantelor Şcolii Berceni (prof. coord. Elena Diana Ioniţă).
Contează, evident, şi mesajul trimis de către Grupul Vocal „Lumini pe-nserat” de la Şcoala Gimnazială Mireşu Mare, coordonat de preot paroh Corneliu-Florin Pârvu.
Sunt importante premiile obţinute de „Steluţe Cricovene” (prof. coord. Rodica Elena Niţu şi Elena Nicoleta Barbu).
Ori momentul artistic oferit de către „Îngeraşii” coodonaţi de prof. Gabriela Zurini.
Şi, să nu uităm să dăm Cezarului ce-i al Cezarului: Momentul artistic care a ridicat sala în picioare, al Grupului Bujorel de Prahova, coordonat de prof. Daniela Radu.

Cu leru-i ler, de la Apostolache, la Cer, începem să cunoaştem drumul către casă.
Sau datorită conexiuni sufleteşti făcute de către prof. Liliana Vlăduţă, cu sutele de spectatori prezenţi.
Cu ce a spus prof. Simion Pelmuş, directorul Şcolii din Apostolache, că soarele a răsărit şi a tot zăbovit cât a durat festivalul.
Sau, de ce să nu credem noi că într-o duminică de 15 decembrie 2024, în cuvintele părintelui Pavel Macovei, de la Parohia Buda Crăciuneşti – coordonator al Grupului vocal „Obiceiuri şi tradiţii pe Valea Buzăului”: „Noi venim de la matcă, dar ne revărsăm spre Valea Cricovului odată cu tradiţiile noastre”.
Valea Buzăului, că doar am spus că ţara asta, nu doar Prahova, se vindecă, prin lerui-ler.

Au fost multe la Apostolache. A fost o ediţie în care, precum şi-n urmă cu alţi ani, şi înainte cu „La mulţi ani!”, renaşterea spirituală înseamnă, într-adevăr şi şcoală, dar şi Biserică, reprezentate de preotul paroh Adrian Gabriel Enescu.
A fost multă emoţie într-o zi, de 15 decembrie 2024, la Apostolache.
Festival de tradiţii sau festival-rugăciune spre Cer?
Şi poate să caute şi să găsească oamenii de ştiinţă un ser miraculos anti-multe.
Noi credem că vindecarea este lerui-ler..

„Suntem câştigători! Am câştigat inimile tuturor”, cum scrie într-o postare Daria Lazăr (solist de muzică uşoară), membră a juriului din care au mai făcut parte: Octavia Angelescu (profesor de muzică la Colegiul „Carmen Sylva” Ploieşti), Sorin Petre (profesor coregraf, coordonator catedra etnografie/folclor – Palatul Copiilor Ploieşti), Giorgiana Radu-Avramescu (scriitor şi jurnalist), Iuliana Marinescu (prof. înv. primar Şcoala Gimnazială Podenii Noi), Marcela Enache (învăţătoare, culegător de folclor autentic, păstrător al tradiţiilor).

ORGANIZATORI:  Școala Gimnazială, comuna Apostolache, Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din localitate, în parteneriat cu Primăria Comunei şi Căminul Cultural Apostolache şi Protoieria Urlați.
Coordonatori: Prof. Simion Pelmuş, Elena Otilia Pârvu.

Echipa de proiect: Prof. Simion Pelmuș, Preot paroh Adrian Enescu, Director Cămin Cultural: Vișan Teodora, prof. : Nițu Rodica, Barbu Nicoleta Cătălina, Chiru-Ion Ionela, Vlăduță Liliana, Pîrvu Elena Otilia, Andreea Stoica, Lixandru Alexandra, Jipa Nicoleta, Cristea Liliana, Istrate Ștefania, Oprea Mihaela, Zurini Gabriela, Toader Cornelia, Gaiță Mihaela, Negoiță Ioana, Bănică Daniel Claudiu, Dumbravă Florin.

„Timpul trăirii, timpul mărturisii”  la Muzeul Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”

Mariana DĂSCĂLACHE-NIŢICĂ

Aşa ar fi, după cum a zis Victor Hugo: „Cultura rămâne după ce ai uitat  totul”. Şi ce-ai citit, şi ce-ai auzit, şi ce ţi-a încântat mintea, sufletul. Dar, oare am  descifrat noi tot ce scrie în cărţi?
Aşa ar fi,  cum zis-a  Hugo, numai că  Borges spune şi altceva: „Nimic din ce se scrie şi se va mai scrie – proză, poezie – nu este altceva decât o repetiţie a ceea ce era cuprins în  Biblioteca din Alexandria”. 
Îl preferăm pe Borges, deci. 
Context în care amintim că marţi, 17 decembrie 2024, Muzeul Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu Quintus” va găzdui  serata „Atitudini vechi şi noi”, în care se vor împleti  poezia cu proza şi, nu în ultimul rând, cu acordurile muzicale.
Iar potrivit prof. Gelu Ionescu, evenimentul, care se doreşte – şi suntem convinşi că aşa va fi – un feed-back între oameni de cultură ai Prahovei şi spectatori – îi are în prim-plan pe  scriitorii Giorgiana Radu- Avramescu, Cecilia Dragomir şi, last but not least, Gelu Nicolae Ionescu. 
Vor fi, aşadar, lecturi publice, acompaniate de recitalurile la pian ale elevelor Andra Icătoiu (clasa a VIII-a, prof. Sorina Vintilă) şi Miruna Ionescu (prof. Diana Icătoiu), ambele de la Colegiul de Artă „Carmen Sylva” Ploieşti. 
Şi replici sau poate chiar scenete ale trupei de teatru coordonate de prof. Gelu Nicolae Ionescu! 
Marţi, de la ora 17.00, aşadar, la Muzeul Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”, e vremea coborârii vrajei din preajma Sărbătorilor de Iarnă. Şi, de ce nu, a schimbării „vrajbei iarnei noastre, în toi de vară”.
Vor fi poveşti, va fi bine, va fi, preţ de câteva ore, „Timpul trăirii, timpul mărturisirii”…
Totul ce s-a scris este o repetiţie a ceea ce era cuprins în Biblioteca din Alexandria? Păi, a  ars… 
A rămas „Ars Poetica” la un ceas de seară, la Muzeul Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”…

„Radiografii cromatice” la Galeria de Artă Ploieşti, cu „invitat special”… Marin Sorescu

Mariana DĂSCĂLACHE-NIŢICĂ
Că „între idealurile oamenilor şi realizarea lor/ întotdeauna va exista/ O diferenţă mai mare decât cea mai mare cascadă”, ne-o spune Marin Sorescu.
Dar, parafrazându-l pe Poet, putem afirma că vizititând expoziţia „Radiografii Cromatice” – al cărei vernisaj va avea loc joi, 12 decembrie 2024, la Galeria de Artă Ploieşti, „ne putem gândi la nişte idealuri şi mai grozave”.
Iar în cazul de faţă, punem semnul egal între idealuri şi vise.
Fiindcă spune una dintre artistele ce vor expune pe simezele galeriei ploieştene, Raluca-Maria Pârliţeanu: „Conceptul pe care se construiește (expoziţia – n.n.) se bazează pe o logică a contrariilor: interior-exterior, real-iluzoriu, liniște-haos, relații dihotomice care reflectă activitatea cerebrală ce are loc în timpul unui vis. (…) Totul se construieşte în jurul formei tradiționale a capcanei de vise provenite din cultura amerindiană și urmăresc să surprindă tocmai momentul de capturare a freamătului interior, a gândurilor și emoțiilor relevate de limbajul secret al viselor”.
În fapt, cele trei expozante – Liliana Marin, Raluca Pârlițeanu și Georgiana Tudor ne propun o expoziție în care ceramica și materialele textile ne relevă însușiri aparte: maleabilitate, transparențe. Liliana Marin sintetizează:„RADIOGRAFII CROMATICE este o explorare constantă a ceea ce este ascuns, dar poate fi revelat oricând.”
Iar oricând, poate fi revelat visul.

Câteva cuvinte despre artiste:
Liliana Marin este absolventă a Universitatăţii de Artă și Design Cluj-Napoca, Facultatea de Arte Decorative și Design, profilul Arte plastice și Decorative, specializarea Ceramică Sticlă Metal, având şi Diplomă de Master – Explorări creative în artele plastice și decorative.
Este membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România, cu numeroase participări la Saloanele Anuale ale Filialei UAPR Filiala Ploiești.
Câteva exemple de expoziţii personale şi de grup restrâns: „Utopia mea, Utopia ta”, expoziție de grup restrâns, pictură, grafică, Galeria UAP-Ploiești; 2021: Expoziție de grup „Spectacolul geometriei” Galeria de artă Galateea, București; 2020: Bienala națională „Metafore Incandescente” Cluj-Napoca, Pandemica on-line; 2019: Trofee, expoziție de grup, Galeria de Artă, Ploiești, România; „980-1020°C” expoziție de ceramică Muzeul Memorial „Nicolae Grigorescu” Câmpina; „Limbajul cosmic al icoanelor”, profesor coordonator ceramică, expoziție de grup, Muzeul de Istorie și Arheologie Prahova; „Creative Writing”, workshop, Colegiul de Artă „Carmen Sylva”, Ploiești; „Mozaic”, proiect de grup, Colegiul de Artă ”Carmen Sylva”, Ploiești; 2018: „Cărțile poștale îți arată lumea”, profesor coordonator expoziție de grup, ceramică, desen și pictură, Muzeul de Istorie și Arheologie Ploiești; „Maria, regina tuturor românilor”, profesor coordonator expoziție de grup, ceramică, pictură, grafică, Muzeul de Istorie și Arheologie Prahova; Icoane pe sticlă, profesor coordonator expoziție de grup, Primăria municipiului Ploiești; „Simt, văd, aud”, expoziție interactivă de ceramică, Centrul Cultural Palatele Brâncovenești; „Double Selfie”, Teatrul „Toma Caragiu”, Ploiești; „Grădina în 3D”, ceramică, Galeriile de Artă Ploiești; 2011, Salonul Național de Artă Decorativă, ediția a XI-a, Muzeul Național Cotroceni, București; „Foaierul artei”, expoziţie de grup, Casa de Cultură „Geo Bogza” Câmpina; 2010, Expoziţie de grup, Muzeul Memorial „N. Grigorescu” Câmpina; 2008, „Arta ca viaţă”, Expoziţie de grup internaţională, Muzeul de Arte Vizuale, Galaţi; 2007, „Ceramiştii clujeni”, expoziţie de grup, Muzeul de Artă din Cluj-Napoca.
Experienţă artistică internaţională:  2024 – 11 Artistes en résidence, Dreux, Franța. Tematica: vegetalul; 2021 – Tabăra internațională de pictură „Dan Platon” ediția a XV-a Ploiești; 2020, Comisar de tabără (ediția a XIV-a, desfășurată on-line), Tabăra internațională de pictură „Dan Platon” Ploiești; 2019 – Simpozion Ceramică, ediția I, Chang Mai, Thailanda etc.
Activitate didactică: de peste 12 ani, profesor la catedra de Arte Vizuale, secția Ceramică a Colegiului de Artă „Carmen Sylva” Ploiești; membră în Consiliul de Administrație al colegiului, responsabil al Catedrei de arte vizuale în realizarea de parteneriate instituţionale aflate în concordanţă cu nevoile comunităţii şcolare şi cu ţintele stabilite ce au efecte pozitive în domeniul incluziunii sociale şi dezvoltării durabile ş.a.m.d.

Raluca-Maria Pârliţeanu a absolvit Universitatea de Artă şi Design Cluj Napoca – specializarea ceramică-sticlă.
Activitate profesională: profesor, specialitatea: „Studiul formelor și al volumului”, Colegiul de Artă «Carmen Sylva» Ploiești şi arte vizuale la „Art Academy”- ambele din Ploiești.
Din activitatea sa expoziţională, spicuim Saloanele anuale ale UAPR Filiala Ploiești; Omagiu lui Nichita Stănescu, Galeria de Artă Ploiești; Diploma Festival, Combinatul Fondului Plastic, București; Expoziția Absolvenților UAD, Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative (CREIC), Cluj-Napoca; Bienala Națională de Ceramică, Muzeul de Artă Cluj-Napoca; Shaping – Year of Glass, UNAgaleria, București, România Institutul Cultural Român, Budapesta, Ungaria; Expoziția de grup „Starea nestării”, White Cuib, Cluj-Napoca; Expoziția „Unrushed motion” – Liliana Marin și Raluca Pârlițeanu, Galeria Galateea, București; Expoziție Atelier 35, Galeria Europe, Brașov; Blue Biennale – Essentia, Vila Adler, Brașov; Diploma Festival 2021, Combinatul Fondului Plastic, București; Expoziția „Haosul din mintea ta”, Galeria FITT, Timișoara; Expoziția „Șocan’t”, Galeria9, Brașov, România; Expoziția Absolvenților UAD, specializarea ceramică-sticlă-metal, Muzeul de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca; Expoziția studenților Erasmus+ ai Academiei de Artă și Design Eugeniusz Geppert (semestrul de vară), Galeria Aula, Wroclaw, Polonia; Expoziția studenților Erasmus+ ai Academiei de Artă și Design Eugeniusz Geppert (semestrul de iarnă), Online; Bienala de Arte Decorative „Pigmento – între uzanțe și experiment”, Galeria Galateea Contemporary Art, București, România.
Premii obţinute: Diplomă de Merit, în cadrul Salonului de primăvară, UAPR Filiala Ploiești.

Georgiana Tudor a absolvit Universitatea Națională de Arte din București, Facultatea de Arte Decorative și Design, studii de master, specializarea Arte Textile Ambientale.
Activitate profesională: Din anul 2020 şi până în prezent – profesor de arte plastice, specializarea Arte Textile-Design Textil, la Colegiul de Artă „Carmen Sylva” din  Ploiești;
Activitate expoziţională: Saloanele anuale ale UAPR Filiala Ploiești; „Imagini în dialog”, Muzeul Orașului Oradea – Cetatea Oradea; Expoziție de grup în cadrul Taberei Internaționale de Creație Plastică “Dan Platon”, edițiile 2022 și 2024, Galeria de Artă Ploiești; Expoziția de Artă Religioasă „Icoane”, Galeria de Artă Ploiești; „Omagiu lui Nichita Stănescu”, Galeria de Artă Ploiești; Expoziție de grup, în cadrul Festivalului de Artă „Talpa Iadului”, organizat la Ploiești; Expoziție de grup „Clar Obscur”, Galeria de Artă Ploiești; Expoziție de grup „Utopia mea, utopia ta”, Galeria de Artă Ploiești; Expoziție de grup „Orizontale”, JW Marriott, București; Expoziție absolvenților „UNA Galeria”, București; Expoziție de grup „Visul unei nopți de vară”, „Catacomba UNA”. București (“Noaptea Galeriilor”); Expoziția de Disertație, „Muzeul Țăranului Român”, București; Expoziție de grup „DecoArt”, Muzeul de Artă, Tulcea; Expoziția de Licență, Muzeul Țăranului Român, București;
2024 – Diplomă de Merit, în cadrul Salonului de primăvară, UAPR Filiala Ploiești.
Aşadar, cum scriam: Joi, 12 decembrie, începând cu ora 17.00, la Galeria de Artă Ploieşti va avea loc expoziţia „Radiografii Cromatice”.
Avându-l ca „invitat special” pe… Marin Sorescu!

O tradiţie de 20 de ani, cu „escală” la Muzeul Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”: FREE Camp 2024


Mariana DĂSCĂLACHE-NIȚICĂ
În prezenţa academicianului Mircia Dumitrescu, dar şi a şefei Secţiei Artă a instituţiei, Alice Neculea, joi, 5 decembrie 2024, la Muzeul Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus” va avea loc vernisajul expoziţiei FREE Camp 2024.
Vor expune artişti precum Florina Breazu (Republica Moldova), Tibor Budahazi (Ungaria); Mircia DUMITRESCU (România); Inga EDU (Republica Moldova); Csaba FAZAKAS (Austria); Gábor KENTELKI (România); József KÁNTOR (Ungaria); ChaRyong KO (Koreea); Anna-Mária ORBÁN (România); László Botar (România).
În fapt, expoziţia de la Muzeul Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu- Quintus” – al cărei curator este artistul plastic László Botár – continuă proiectul „FREE Camp Miercurea Ciuc”, ajuns la cea de-a XX-a ediţie.
Scurt istoric: În perioada 17-27 iulie 2024 a avut loc FREE Camp, atelierul de artă plastică din Miercurea Ciuc, care s-a integrat cu succes în viața culturală a orașului în ultimii 20 de ani. Procesul de creație, deschis tuturor și accesibil publicului, este organizat de Centrul Cultural Județean Harghita, Consiliul Județean Harghita și Asociația Cultura Nostra, cu sprijinul Primăriei Municipiului Miercurea Ciuc, în Sala de Marmură a Casei de Cultură a Sindicatelor.
Până în prezent, 130 de artiști vizuali din 18 țări au participat la cele 20 de ediții ale FREE Camp.
Anul acesta, zece artiști din patru țări au îmbogățit colecția contemporană a Centrului Cultural Județean Harghita și au oferit o experiență vizuală iubitorilor de artă la expoziția de închidere, la Galeria Consiliului Județean Harghita.
De remarcat faptul că expoziția a fost prezentată și la Galeria Artoteca a Bibliotecii Metropolitane București, în perioada 4 noiembrie – 1 decembrie 2024.
Aşadar, joi, 5 decembrie, o tradiţie de 20 de ani, care a reunit și reunește aritiști de renume, va avea o scurtă „escală” la Muzeul Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”…

„Veniți să vânăm…”? Nu! Să admirăm

Nu greșim dacă spunem că reprezentanții Muzeului Cinegetic Posada fac online – pentru cine este interesat – ceva de genul „Cunoștințe despre natură”. Iar mai la obiect, despre faună.
Pe cale de consecință, după cum suntem înștiințați, se va începe – nu la foc automat, ci prezentate în serie – trofee cinegetice ce dețin recorduri mondiale și naționale!
Cum este, în cazul de față, un trofeu de cerb carpatin, care deține recordul național cu un impresionant total de 264,51 puncte C.I.C. (Conformitatea Internațională de Clasificare):
Trofeul a fost recoltat în anul 2003, în localitatea Fâncel, din Mureș, de către vânătorul Ronald Philipp.

Iar despre cerbi, în general, numai de bine!
Fie că trăiesc în păduri – deci își poartă cu mândrie trofeele – fie la muzeu.
„Un trofeu de cerb este cu atât mai valoros cu cât are prăjini mai lungi și mai groase, ramuri mai multe, greutate și o deschidere mai mare. De asemenea, cerbii au coarne care se dezvoltă și cad anual, iar procesul de creștere durează între 120 și 130 de zile. Longevitatea acestora este de aproximativ 20 de ani, iar aprecierea vârstei cerbului se face prin examinarea formei corpului și a dentiției.
Cerbii se confruntă cu dușmani naturali, cel mai temut fiind lupul. În prezent, efectivele de cerbi sunt estimate la 46.700 de exemplare”, mai ne aduc la cunoștință specialiștii de la Posada.

Cam succintă, este adevărat, „lecția despre faună”, prezentată online!
Expeditivă, i-adevărat, deci cel mai bine este să vedem un trofeu ce deține recordul național, la Posada – Prahova.
Să mergem, deci, dar nu să vânăm. Să admirăm!
Merită!

(Foto: Muzeul Cinegetic Posada)