Un „ambasador-voiajor”, Imre Égerházi, pe simezele Muzeului Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”  

  Mariana DĂSCĂLACHE-NIŢICĂ
A simţi profund că aparţii unei ţări, că te exprimi într-o limbă, pentru ca după aceea să-ți fie recunoscut acest merit peste graniţe, este doar apanajul oamenilor aleşi. Iar unul dintre acesștia este pictorul Égerházi Imre, despre care un compatriot de-al său, criticul de artă Feledy Balázs, afirmă că „activitatea și operele sale sunt extrem de emoționante prin dragostea sa nemărginită pentru pământul natal, unde a trăit, unde și-a întemeiat familia, unde a  studiat și a creat, fiind cea mai importantă sursă de inspirație a lui”.
Iar dacă Câmpia Ungariei şi regiunile în care a trăit par să-i pună eticheta „legat de glie”, aceasta este doar o aparenţă.
Nu de alta, dar tot potrivit criticului mai sus-amintit, „artistul iubea foarte mult să călătorească, să vadă lumea, să obțină impulsuri proaspete. Așa a devenit un fel de «ambasador voiajor» al artelor plastice maghiare”.

În această din urmă calitate, Égerházi Imre ajunge la Muzeul Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus” începând cu data de 1 octombrie 2026, când are loc, începând cu ora 17.00, şi vernisajul expoziţiei de pictură „DE LA HORTOBÁGY LA LĂZAREA”, curatoriată de către fiul său, Attila Égerházi (muzician, membrul trupei de jazz-rock Djabe) şi Alice Neculea – șef Secție Artă la Muzeul Județean de Artă Prahova.
Lucrările artistului pot fi văzute toată luna octombrie, pentru ca după aceea, aidoma creatorului, să devină şi ele un fel de „ambasadoare-voiajoare” către alte muzee, aşezându-se cuminţi pe alte simeze.

Alte muzee, alte simeze… Dar atât timp cât „întreaga lume imagistică a artistului ne extrage din timpul concret”, putem spune că urmele artei sale rămân – nu neapărat „legate de glie” – ci de memoria noastră, a celor care vom trece pragul Muzeului Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”. Iar drept argument a celor afirmate, mai amintim faptul că întreaga operă a artisului este pătrunsă de un lirism solemn, fără a fi, însă rigid. Am putea spune un artist care „afişează” solemnitatea, care ascunde, de fapt, modestia culorilor, coloristica specială, caldă și fină a picturilor sale.

Artistul s-a născut pe data de 1 septembrie 1925 în localitatea Hajdúhadház (Ungaria). Începând cu anul 1962 a avut mai bine de o sută de expoziții personale și a participat la peste patru sute de expoziții de grup atât în ţara sa, cât şi în Europa, în SUA şi Japonia.
Demn de remarcat este faptul că a fost unul dintre membrii fondatori ai Taberei Internaționale de Artă din  Hajdúböszörmény (1964), unde a lucrat timp de treizeci de ani. Iar datorită originalităţii creațiilor sale, în anii ′90, în St. Michel (Franța) a fost ales președinte onorific al Les Européennes de l’Art en Thiérache.

O întreagă lună octombrie, în care pe simezele sale, Muzeul Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”, îl găzduieşte pe un „ambasador-voiajor”.