Mariana DĂSCĂLACHE-NIŢICĂ
Poetul nu doarme, ci veghează. Este atent la tot şi la toate. Lucian Avramescu aşteaptă ca noi, muritorii, să-i trecem pragul Muzeului Pietrei creat de el însuşi în comuna Sângeru – Prahova. Iar ca de fiecare dată, în această perioadă, Poetul se întreabă: „Cine e demn de a fi premiat la concursul care îmi poartă numele?”.
Acestea fiind zise, amintim că începând de ieri, 15 iulie şi până în data de 7 august 2026, tinerii cu vârste cuprinse între 12 şi 20 de ani pot participa la Festivalul-Concursul Naţional de Poezie „Lucian Avramescu”. Autorii pot trimite creaţiile la Muzeul Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”, pe adresa de e-mail office@artmuseum.ro, maximum 5 (cinci) poezii (ca attach), însoţite de un CV care să conţină şi datele de contact, precum şi acordul pentru prelucrarea datelor datelor cu caracter personal (în cazul celor sub 18 ani, acestea pot fi completate de părinţi sau tutori).
(Pentru mai multe detalii, vezi foto, mai jos)

Jurizarea poeziilor trimise va fi făcută de către Florin Sicoie – scriitor, preşedinte, Gelu Nicolae Ionescu – scriitor şi Călin Dengel – scriitor.
Nu în ultimul rând, merită amintit faptul că această a patra ediţie a concursului se desfăşoară datorită Consiliului Judeţean Prahova, a Primăriei şi Consiliului Local Sângeru, a Muzeului Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu Quintus” Ploieşti, cu sprijinul Revistei „Atitudini vechi și noi”. Festivitatea de premiere va avea loc vineri, 14 august, la Muzeul Pietrei din comuna Sângeru – Prahova.

Acolo unde Lucian Avramescu aşteaptă creaţiile voastre ca şi când… numai poezia ar fi pe pământ!

Acolo, la vreo 15 kilometri de Ploiești, unde nu e – că ne facem păcate – ca la „Scăldătoarea Oilor”, unde mulțime de bolnavi așteptau mişcarea apei, „iar cel dintâi, care se cobora în ea, după tulburarea apei, se făcea sănătos, orice boală ar fi avut”. Adevărat e însă că „mulţime de oameni” care s-au tratat pe timp de vară la Valea Stelii – Băicoi, spun că nămolul şi apa sărată au efect tămăduitor pentru boli cum ar fi reumatism, coxartroze, spondiloză, discopatie şi alte afecţiuni care ţin de oase.
Iar începând de sâmbătă, 27 iunie 2026, porțile complexului vor fi deschise.

Sunt două bazine amenajate. Unul în care te faci negru din cap până în picioare (de la nămolul cu efecte terapeutice) şi un altul cu apa nu neapărat limpede precum cristalul, dar pe-aproape.
Valea Stelii – locul unde nu îţi crapă obrazul, ci noroiul pe tine. După o ungere cu nămol, soarele îl zvântă. Iar sfatul medicilor este ca, mai apoi, să te duci să te cureţi în bazinul cu apă sărată şi ceva mai curată.

Din experiența noastră, cei care vin să se trateze la Valea Stelii – Băicoi sunt ok. Fiecare persoană stă în pătrăţelul ei. Pe şezlong sau pe cearceaf. Unii mai ațipesc, şi este firesc aşa.
Aţipesc şi se mai trezesc de strigătele copiilor care se bălăcesc. Aţipesc oamenii şi mai uită de griji. Probabil că Arhimede ar scoate o teorie nouă despre corpurile scufundate şi ieşite la suprafaţă cu sare pe ele. Nu ştim care și poate este mai bine aşa. Este mai bine, cât timp la Băile Valea Stelii -Băicoi te rupi de lume. Poate şi de griji. De multe, poate!

Băile Valea Stelii. Locul unde se vindecă oasele. Poate și sufletele.
Nu și vremurile…

Mariana DĂSCĂLACHE-NIŢICĂ
Nu puţini sunt aceia care „au văzut idei”. Mai greu este să le pună în practică.
Este, deci, cu atât mai meritorie iniţiativa reprezentanților Casei de Cultură „I.L. Caragiale” a Municipiului Ploiești, susținuți de Primăria Municipiului, în colaborare cu UAPR – Filiala Ploieşti, de a păstra tradiţia şi a organiza la Buşteni Tabăra Internaţională de Creaţie Plastică „Dan Platon”.
E greu, dar nu imposibil, cât timp în perioada 21 – 27 iunie 2026, în stațiunea de pe Valea Prahovei va avea loc a XX-a ediție a Taberei Internaționale de Creație Plastică „Dan Platon”.
Altfel, un eveniment de tradiţie, ce reuneşte artiști plastici din România și din străinătate, într-un cadru de inspirație și creație autentică!
(Lista completă a acestora, mai jos, în galerie)

Participanți: Artiști din cadrul UAPR Filialele București, Galați, Tulcea, Iași, dar și reprezentanți ai Republicii Moldova și Franței, alături de invitate speciale din Cluj-Napoca și Praga, Cehia.
Programul evenimentelor: Deschidere – 21 iunie, ora 17:00, la Centrul Cultural „Aurel Stroe”, Bușteni; 25 iunie – Activitate cu tinerii, în intervalul orar 10:00–16:00, Parc Municipal Vest Ploieşti.
Vernisaj – 27 iunie, ora 12:30 la Centrul Cultural „Aurel Stroe”, Bușteni.
Comisar de tabără: Liliana Marin – artist plastic și președinte al Filialei Ploiești a U.A.P.R.

Mulţi au văzut idei, puţini le pun în practică. Iar Casa de Cultură „I.L. Caragiale” a Municipiului Ploiești, Primăria și UAPR – Filiala Ploieşti sunt excepţiile care confirmă regula.

Mariana DĂSCĂLACHE-NIŢICĂ
Legenda spune – iar la Brebu, realitatea o confirmă – că Sânzienele îmbrăcate în ii îşi fac apariţia nu doar pe 20 iunie, cum e tradiţia, ci în fiecare zi. Şi pare că datorită Iraidei Florea, directoarea Centrului Cultural Brebu, în localitatea prahoveană s-au născut Sânzienele.
Iar noaptea, cel mai probabil, „s-au vorbit” – cum se spunea pe vremuri – să ducă spiritul şi tradiţiile unui popor în toată ţara.
Brebu, aşadar, leagănul iilor şi al tradiţiilor.

Acum, noi nu ştim câtă legendă şi cât adevăr este în cele scrise mai sus. Cert e însă faptul că sâmbătă, 20 iunie, magia Sânzienelor va fi celebrată şi, totodată, dedicată, tradițiilor românești,  patrimoniului cultural, artei, muzicii, dansului. (Programul complet, mai jos, în galerie)
Iar nu în ultimul rând, bucuria oamenilor de-acolo de a fi împreună. O bucurie precum un dar în aceste vremuri tulburi. O fericire care trece hotarul spre o lume mai aşezată, cândva.

Tocmai despre acest „cândva” va fi vorba în Parcul Domnesc de la Brebu. Exact depre vremurile în care portul şi vorba bună umblau mână-n mână. Sau făceau „roată-roată”, precum se spune că se-ntâmpla odată. Un cerc al tradiţiilor, o roată a „superstiţiilor bune” – fiindcă există şi aşa ceva – o „vârtelniţă” în care timpul vechi şi aşezat ne va fi relevat acolo, la Brebu-Prahova.
Parcul Domnesc din Brebu, va găzdui, pentru prima dată, două expoziții, lansarea albumului de artă HYPERBOREAN FOLKLORE – Ediție Jubiliară, Omagiu Brâncuși, momente artistice speciale și întâlniri cu oameni care păstrează vie frumusețea autentică a culturii române și care în același timp o prezintă în limbaj contemporan.
Va fi, ca în alţi ani, de altfel, o zi precum o sărbătoare a luminii, a comunității și, nu în ultimul rând, o sărbătoare a rădăcinilor noastre.

Acolo, la Brebu, unde Sânzienele şi tradiţiile stau la vorbă – iar nu la sfadă – cu oamenii!

Mariana DĂSCĂLACHE-NIȚICĂ
Este posibil ca unele științe exacte să sufere modificări. Nu neapărat azi sau mâine, dar, poate, cine știe când?
Și nu neapărat în „Matematică”, ci cu deosebire în „Fizică”, acolo unde, știm cu toții, „accelerația gravitațională este de 9,81 de metri pe secundă la pătrat”.
Ori, tocmai această lege este contrazisă, cu bună știință, de pictorul Florin Mocanu. Firește, fără pretenții de postulat, fiindcă știți cum sunt artiștii: mai modești, mai dedicați publicului avizat.

Tocmai de aceea, la Galeria de Artă Ploiești, în perioada 11 – 24 iunie 2026, aveți ocazia să ne dați – sau nu – dreptate. Fiindcă remarcă bine criticul de artă Ana Amelia Dincă: „Greutatea cromatică devine un vector care se apropie de lumea fizică, fără să o definească, iar prin înlăturarea formei, toate sugestiile conduc spre reverberațiile lăuntrice în care culoarea își revendică apartenența la aria spirituală a artistului”.
Altfel spus, artistul își asumă riscul de a nu merge pe căi bătătorite de predecesorii săi, ci alege un alt drum.
Evident, ca la orice pictor și în cazul lui Florin Mocanu, materia primă este culoarea. Numai că, „atunci când pânza este copleșită de pasta densă, intervin construcții tonale care își creează prin contraste un nou repertoriu vizual, subordonând opulența pigmentului unui limbaj pictural autonom. Lucrările sale poate par niște abordări instinctuale, dominate când de diluții evanescente, când de o vibrantă consistență cromatică”(Ana Amelia Dincă).

Așadar, cu referire „la pânza densă” și, nu în ultimul rând, la „greutatea cromatică devenită vector care se apropie de lumea fizică” am scris și ne menținem părerea de profani că, uneori, în artă, legile fizicii pot fi schimbate, fie și numai temporar, fie și numai pentru perioada 11-24 iunie 2026, la Galeria de Artă Ploiești.

Iar dacă ne înșelăm, schimbăm registrul: accelerația gravitațională este de 9,81ms/la pătrat, expoziția este de nota 10 pentru fiecare centimetru de pânză pictată.

Vernisajul are loc în data de 11 iunie, începând cu ora 17,30, la sediul Galeriei de Artă Ploiești, în prezența criticului de artă Ana Amelia Mădălina Dincă.
Curator al universului pictural – Liliana Marin.

Uitați, așadar de „9,81 metri pe secundă la pătrat”, rămâneți cu gândul/impresia doar la nota 10 ce trebuie acordată artistului Florin Mocanu!

Mariana DĂSCĂLACHE-NIŢICĂ
Uneori, curcubeul ia forma unei fote. Doar că nu o vedem noi. Iar dacă ar fi ca Aurora Boreală să zăbovească preţ de o zi pe la noi, ar scoate la iveală tradiţia noastră seculară.
Iar aceasta se prezintă sub formă de costume populare.
Despre fote şi ii – aşadar cu referire la tradiţii – se poate vorbi la Centrul Cultural Brebu. Despre oameni înveşmântaţi în obiceiuri datorită directoarei centrului, Iraida Florea.
Brebu, acolo unde portul naţional nu reprezintă o simplă paradă, ci este ceva firesc. La fel cum sunt şi emoţiile, cât timp nu este apanajul oricui în a simţi româneşte. Iar o carte-album semnată Iraida Florea nu însemnă altceva decât cartea de identitate a portului nostru.
Sau paşaport întru „exportul” tradiţiilor noastre.

Universul HYPERBOREAN FOLKLORE își deschide aşadar porțile în cadrul Salonului Internațional de Carte BOOKFEST București.
Iar prezenţa la Târgul Gaudeamus din Bookfest, nu este doar o experienţă, cât timp presupune şi experienţă. Sau consecvenţa – şi implicit reuşita – de a face din tradiţiile noastre univesul regăsirii noastre.
Ori o dovadă a faptului că portul popular de la Brebu nu-i inert. Nu de alta, dar poate că în nopţile de Sânziene – şi nu numai – iile freamătă, sub trupuri efemere.

HYPERBOREAN FOLKLORE — Ediție Jubiliară, Omagiu Brâncuși va fi prezentat oficial joi, 4 iunie 2026, ora 17.00, la standul Editurii PRIOR MEDIA GROUP (una dintre cele mai importante edituri românești. Sau poate cea mai importantă!)

Evenimentul va reuni colaboratori ai universului Hyperborean: Anişoara Ştefănucă, jurnalista și promotoarea culturală Loredana Novac — Lace Magazine by Loredana Novac; criticul de teatru Andreia Barsan. Muzica etno-fusion electronic a compozitorului Mihai Toma va răsuna pe întreg parcursul lansării albumului. Firește, nu va lipsi momentul artistic susținut de tânăra soprană Livia Pisăliță a cărei voce a devenit, în timp, una dintre respirațiile sonore ale universului hyperborean. Seara se va încheia cu autografe din partea autoarei Iraida Florea și a fotografiei Irina Chira, precum şi cu o sesiune de dialog în spațiul standului Books by Prior Media Group. Nu în ultimul rând, sponsorii MyHeart Summer Icecream – Anamaria Stanchi și Crama de Piatră – David Sandu & Razvan Zaharia vor răsfăța oaspeţii cu delicii și licori alese!

Am zice, vorba poetului, „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris!”.
Dar mai corect este a spune album ilustrat, respect celui care a adunat între coperţile tale tradiţiile noastre seculare.

Mariana DĂSCĂLACHE-NIŢICĂ
Nu treceţi nici prin Infern, nici prin Purgatoriu, dar nici prin Paradis intrând începând de miercuri, la Muzeul Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu – Quintus”.
Doar că pentru trei luni (de data aceasta, coincidenţă sau poate nu…) în perioada 3 iunie – 3 septembrie 2026, muzeul din Ploiești găzduieşte o expoziție de excepție, conținând opere originale ale marelui artist Salvador Dali, din Colecția Kesauri, colecție privată franceză, deținută anterior de vedeta de cinema Marina Vlady și poetul rus Vladimir Vîsoțki. 

Expoziţia Salvador DALI „Divina Comedie” prezintă 201 de opere originale ale celui mai proeminent reprezentant al suprarealismului în artă – Salvador Dali ce conţine xilografii şi gravuri.
Divina Comedie, aşadar, înseamnă şi literatură, şi pictură şi, la urma, urmei, de ce nu?, chiar trăirile noastre din viaţă. Ieri poate erai în Infern, azi în Purgatoriu, mâine, într-al nouălea cer. Adică-n Pradis.
Pentru ca mai apoi să revii cu picioarele pe pământ.
Sau la parterul Muzeului Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”, pentru a participa la vernisajul expoziţiei ce va ave a loc în data de 3 iunie, începând cu ora 17.00.

Istoricul acestei expoziţii: În anul 1950, la cererea Bibliotecii de Stat din Roma, Salvador Dali a realizat 100 de acuarele, ce ilustrau 100 de sonete din Divina Comedie, de Dante Alighieri. Munca a continuat din 1950, până în 1963.
După această primă etapă, au urmat 4 ani (aprilie 1959 – noiembrie 1963)… sau 55 de luni de muncă continuă a unui grup format din cei mai de seamă specialiști, care sub permanenta supraveghere a maestrului au realizat cele 3500 de plăci de lemn, gravate, necesare pentru obținerea celor 100 de xilogravuri, având ca model acuarelele artistului. La aceste xilogravuri se adaugă și 100 de gravuri originale, realizate pe plăci de cupru. 

Expoziția va putea fi vizionată la parterul muzeului din Ploieşti, Bulevardul Independenţei nr.1, programul de vizitare fiind marți-duminică, în intervalul orar 9.00 – 17.00.
Trei luni, aşadar, timp suficient pentru a vă crea o altă stare de spirit nu aidoma celor trei (din Infern, Purgatoriu sau Paradis) ci o a patra.
Care este aceasta? Rămâne la latitudinea fiecăruia…

„Respect pentru profesioniştii pădurii!”, spun organizatorii Concursului național „Cel mai bun fasonator mecanic”, desfășurat în cursul săptămânii trecute în Capitală.
Respect, adăugăm și noi, pentru Constantin Țintea (în foto, mai jos), de la Ocolul Silvic Doftana (Băicoi), care a obținut, în urma a nu mai puțin de cinci probe de concurs, mențiunea la sus-amintita competiție ce a reunit la start cei mai buni dintre cei buni reprezentanți ai Direcțiilor silvice din țară.
În fapt, reprezentantul Prahovei la finala amintită nu este la prima performanță, cât timp în urmă cu doi ani, dacă nu ne înșelăm – iar dacă da, edităm – Constantin Țintea a urcat treapta a doua a podiumului de premiere. Este vorba, așadar, despre o continuitate într-ale performanței, iar nu o întâmplare.
Au fost cinci probe, cum spuneam: doborârea arborilor; pregătirea motoferăstrăului; tăierea combinată; tăierea de precizie; proba de cepuit, care simulează curățirea crengilor de pe un arbore. Tot mai jos, în galeria foto pot fi văzute două clasări pe locul II.
Cumulat, punctajul adunat de Constantin Țintea a însemnat 1135 de puncte. Și, implicit, „mențiune”.

Ierarhia finală a competiţiei a arătat astfel: Locul I – Marius Buhuşanu (Direcția Silvică Neamț); Locul II – Gheorghe Ture (D.S. Bistriţa-Năsăud); III – Ionuţ Fasole (D.S. Buzău). Menţiunile, trei la număr, au fost acordate lui Constantin Țintea (DS Prahova), Romică Compot (D.S. Bacău) și Vasile Cotoş (D.S. Suceava).
Potrivit organizatorilor, concursul și, implicit, probele acestuia, „au pus în valoare nu doar viteza de execuție și precizia tehnică, ci și experiența, responsabilitatea, atenția și stăpânirea de sine – calități esențiale într-o meserie dificilă, solicitantă și cu un grad ridicat de risc. (…) Concursul profesional «Cel mai bun fasonator mecanic» rămâne un reper important pentru sectorul forestier din România, promovând performanța, profesionalismul și cultura siguranței în muncă”.