Mariana DĂSCĂLACHE-NIŢICĂ
Atât de aproape este ceea ce a spus N. Steinhardt – „Dăruind vei dobândi”, de titulatura expoziţiei din luna aprilie a Muzeului Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus” – „Dăinuind dăruind” – , încât te întrebi, fără a-ţi face vreun păcat, de nu ar fi fost mai inspirat, în cazul scriitorului-martir, îndemnul „Dăruind vei dăinui”.
Fiindcă ce altceva fac artiştii – fie ei scriitori, sculptori sau pictori? Nimic altceva decât să dăruiască frumuseţe, speranţă şi, în ultimă instanţă, o lume mai frumoasă.
Fireşte, sunt mulţi filantropi pe lumea aceasta, dar pictorii poartă în lucrările lor, de două ori darul de a… dărui; o dată prin frumosul expus în expoziţii de-a lungul timpului, iar a doua oară, mai în zilele noastre, odată cu expoziţia „Dăinuind dăruind”.

Acesta din urmă lucru este consecinţa faptului că în ultimele decenii „riscul nereprezentării artei contemporane în muzee a fost sporit de lipsa endemică a fondurilor de achiziție. Cu atât mai mult, aşadar, gestul de donație al artiștilor presupune un dublu beneficiu: pe de o parte constituirea patrimoniului recent, ce asigură reflectarea tendințelor artelor acestei epoci, iar pe de altă parte, conduce spre ne-uitare numele artiștilor, care astfel devin reprezentativi, știut fiind că muzeele sunt giranți de valoare și calitate”.
Iar Muzeul Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus” a fost, într-adevăr, şi nu doar începând cu anul 2000, garantul valorii şi al calităţii.
Ştiu acest lucru şi cei care i-au trecut pragul, şi artiştii primiţi cu braţele deschise să-şi expună lucrările.

Aprilie vine, aşadar, în întâmpinarea noastră cu lucrări purtând semnătura unor mari artiști contemporani, prezenți în patrimoniul recent al Muzeului Județean de artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”: Ștefan Râmniceanu, Horea Paștina, Ioan Iacob, Ștefan Pelmuș, Iurie Matei, Florin Șuțu, Marcel Bejgu, Ion Șinca, Sterică Bădălan, Valter Paraschivescu, Gheorghe Miron, Alice Neculea, Gabriela Culic, Inga Edu, Dragoș Minculescu, Ion Lăzeanu, Ion Radu, Cornelia Gherlan, Cristian Radu, Ion Vișan, Bianca Rotaru, Emil Comșa, Florian Ștefan, Lidia Nicolae, Theodor Vișan, George Păunescu, Mihaela Ganța, Florin Stoenescu, Gheorghe Andreescu.

În ceea ce priveşte alte detalii despre expoziţia lunii aprilie, vă stă la dispoziţie Departamentul – Servicii educative, relaţii publice şi documentare din cadrul Muzeului Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus“: Tel./fax: 0244 511375, tel. 0244 522264.

Mariana DĂSCĂLCHE-NIŢICĂ

Dacă viaţa este „disponibilă” doar la timpul prezent, în condiţiile în care se spune că „trecutul e amintire”, atunci viitorul poate fi şi imaginaţie.
Fireşte, mulţi dintre noi avem un vis, mai greu este însă să-l şi trăim.
Numai că medicul Minodora Ghiţă a găsit „reţeta”, aceasta fiind pictura!
Iar un fragment din imaginaţia domniei sale ni-l va oferi miercuri, 26 martie, începând cu ora 17.00, la Hotel Central din Ploieşti.
E drept, se spune că „Dumnezeii în haine albe – adică medicii – nu-şi dezvăluie niciodată secretele”.
În schimb, Minodora Ghiţă se prezintă pe sine, pe sine într-o altă ipostază – aceea de pictor.
Şi, la fel cum cel mai probabil îşi încurajează pacienţii – „Totul va fi bine, nu îţi face griji pentru mâine!” -, tot aşa ne va dezvălui secretul lui „Carpe diem” prin tablourile expuse.

Artista, în fapt, este un „Self made man” şi în profesie, dar în mod deosebit, în artă.
Pe de altă parte, şi un autodidact, câtă vreme, după cum spune, şi-a descoperit vocaţia în urmă cu cinci ani, în timpul pandemiei. Poate că a fost o introspecţie, poate o revelaţie, cine ştie?
Ne hazardăm să spunem: câte mai mult din fiecare, deci introspecţie – revelaţie!
Plus încă ceva, care se numeşte curajul de a-şi expune lucrările în expoziţii colective din Italia. Nu în ultimul rând, perseverenţa în a urma (şi absolvi) cursurile Şcolii Populare de Artă Ploieşti.
Cum e firesc, cum e omenesc, îşi doreşte să expună. Altfel, ce rol ar mai avea creaţiile domniei sale?
Fiindcă despre „literatura de sertar” am tot auzit, dar despre pictura/desenul ascuns în cabinetul medical, niciodată!
Numele expoziţiei – „Sublimul clipei” – sugerează probabil şi contactul cu pacienţii, şi lupta pentru viaţă, dar cel mai mult, clipa ce trebuie trăită la intensitate maximă.
Că viitorul, în cazul artiştilor, viitorul înseamnă imaginaţie, se vor convinge cei care vor vizita expoziţia medicului Minodora Ghiță, miercuri, 26 martie 2025, la Hotel Central Ploieşti.

„Diagnosticul” despre valoarea lucrărilor sale îl va pune, în cuvântul de deschidere, artistul plastic Valter Paraschivescu.
Ceea ce înseamnă, în fapt, deja o invitaţie în a vizita expoziţia…

Mariana DĂSCĂLACHE-NIȚICĂ
Atunci când vorbim, o facem în limba lui Eminescu. Atunci când ascultăm, auzim „necuvintele” lui Nichita Stănescu.
În ambele cazuri, ele ne șoptesc despre tristeți cât lumea-ntreagă, despre iubiri….
31 martie, ziua de naștere a lui Nichita Stănescu.
Și probabil că lucrările expuse la Galeria de Artă Ploiești, în perioada 20 martie – 3 aprilie, vor căpăta, măcar în ultima zi a lunii ( 31 martie, când s-a născut Poetul) o nuanţă de albastru.
Sigur e doar că la Galeria de Artă Ploiești va fi un regal de „poeme vizuale”.
„Filiala Prahova a Uniunii Artiștilor Plastici din România organizează, conform tradiției, o expoziție omagială dedicată Poetului Necuvintelor, reunind sub același acoperiș expresii plastice diverse de la pictură și sculptură, la grafică și arte decorative. În fiecare lucrare expusă, amprenta personală a artistului, este evidentă însă cu toții, împărtășesc un numitor comun – universul poetic nichitian și fascinația pentru ideea de «necuvinte», concept emblematic al creației stănesciene.
Expoziția invită publicul la o transpunere vizuală a lumii lui Nichita, a limbajului inedit al poetului în linii, forme și culori”, acesta fiind unul dintre argumentele Lilianei Marin, președintele Filialei Ploiești UAPR.

Iar pe mai departe, detaliază: „Artiștii expozanți au preluat provocarea poetului de exprimare a gândului și au transpus-o în limbaj vizual astfel, ceea ce Nichita comunica prin metaforă și ritm este redat fizic, de pictori prin nuanțe și contraste în compoziții , de sculptori  în volume care «vorbesc» în tăcere, de ceramiști prin forme cu texturi ce conferă obiectelor o valență enigmatică, de graficieni prin linii într-o cartografiere a ideilor. Diversitatea acestor expresii plastice – de la abstract la figurativ, reflectă universul nichitian, așa cum l-a perceput personal, fiecare artist în parte. La fel cum în poeziile sale Nichita îmbină imagini cosmice cu detalii intime și jocuri de limbaj, în expoziție întâlnim lucrări extrem de diferite ca stil, inspirate de eternele teme precum iubirea și trecerea timpului, condiția umană și cosmosul, cuvântul și tăcerea lui.
Așadar, parcurgând expoziția, vizitatorul este invitat să trăiască o experiență similară lecturii unei poezii de Nichita Stănescu – însă de data aceasta, vizuală. Privită de aproape, expoziția nu dorește să ofere răspunsuri definitive, ci să deschidă o fereastră între creațiile plastice și versurile mut(e) ale poetului și, lasă libertatea de a descoperi propriile semnificații. În spiritul lui Nichita, care ne-a arătat că există cuvinte nespuse ce pot spune infinit mai mult, publicul este invitat să găsească legăturile dintre cuvânt și imagine”.

Mariana DĂSCĂLACHE-NIȚICĂ
Probabil că citind cuvintele artistei Marinela Dafina – „Prezentul are nevoie de galerii unde artiștii oferă părți de suflet care pot face lumea mai frumoasă” – am fi tentați să credem că pictorii rămân… orfani de simțiri.
Fiindcă fărâme cu fărâme, expoziție cu expoziție, le împart lumii. Adică nouă, fără a cere nimic în schimb. Poate, doar, să le privim operele. Sau să le găsim un loc în care să le admirăm.
Or, nu este așa! Sufletul artistului întinerește pe măsură ce privirea vizitatorului îi cade pe operă.

Așadar, cuvintele artistei Marinela Dafina pot fi un îndemn-manifest al expoziției „Structuri”, ce va reuni la Casa Municipală de Cultură „Geo Bogza” din Câmpina lucrările lucrările artiștilor Marinela Dafina, Ion Nini Popescu și Mihaela Dragomir.
Vernisajul va avea loc luni, 17 martie, de la ora 17.00, iar cel căruia îi revine „sarcina” de a armoniza trei structuri artistice într-una singură este un alt artist, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Valter Paraschivescu.
Cine sunt ei, cei care vor expune la Câmpina în perioada 17- 30 martie?
Cel mai bine putem afla „radiografiind” Structurile picturale la Casa Municipală de Cultură „Geo Bogza” din Câmpina.

Așadar, cuvintele sunt prea puține pentru a descrie un tablou, dar cu unele excepții.
Iar una dintre ele este Valter Paraschivescu: și dar de a prezenta și har de a picta!

Mariana Dăscălache-NIȚICĂ
Uneori, credem că artiştii pot salva lumea. Alteori, suntem sceptici. Nu de puţine ori, când vedem un tablou, ne închipuim că acesta este prezentul.
Şi din păcate, nu este decât un crez într-o lume mai bună.
Un altfel de prezent şi o altfel de lume ne propune artista Marinela Dafina, membră şi participantă la toate expoziţiile colective ale cenaclului „Arcade – Ioan Titus Drăghicescu”.
În fapt, prin picturile sale, artista pare să spună „Ajungă-i zilei răutatea ei”. Iar dacă nu azi, mâine.
Iar dacă nu mâine, cu fiecare pictură adăugată în colecţia personală. Sau de fiecare dată când are o expoziţie.

Spunea artista, într-un interviu acordat omului de cultură Aristotel Bunescu, „Cred că acest prezent are nevoie de oaze de linişte, de introspecţie şi contemplare, de acele galerii unde artiştii oferă părţi de suflet care pot face lumea mai frumoasă”.
O parte din sufletul artistei poate fi văzută, aşadar, la vernisajul expoziţiei intitulate „Tăinuiri” – ce va avea loc marţi, 4 martie, la ora 15.00, în Rotonda Bibliotecii Judeţene „Nicolae Iorga” Ploieşti.
Aşadar, dacă mai credeţi în rostul artei – în cazul de faţă, al picturii – poate vă rupeţi clipa acestui prezent nebun şi-o preschimbaţi într-o oază de introspecţie, linişte, contemplare…
Sau crez!

Mariana DĂSCĂLACHE-NIȚICĂ
…Sau, simultan, și despre unul, și despre altul. Pentru că nu-i greu să întelegem ce înseamnă IMAGOCOSTUM, atunci când amintim despre Brebu, acolo unde există cea mai mare Galerie a Colecțiilor Etnografice din țară.
Și fiindcă nu doar în această localitate, numele Iraida Florea, directorul Centrului Cultural Brebu este sinonim cu păstrarea tradițiilor, a obiceiurilor și, în ultimă instanță, cu folclorul.
Folclor conservat sau adaptat timpurilor moderne de astăzi. Fiindcă a rămâne cantonat doar într-o ie, o fotă și-o năframă pe post de exponate înseamnă o mumificare a destinului tradițiilor și obiceiurilor noastre.
Ori, timpurile se schimbă, deci la fel și viziunea, aidoma și conceptul. Doar esențialul rămâne același. Iar acesta din urmă înseamnă identitatea noastră.

În fapt, la prima vedere, poate fi o expoziție. Și nu greșește cine afirmă acest lucru. Doar mai trebuie adăugat că în data de 28 februarie, între orele 16.00 și 18.00 va fi o „Poveste de dragoste de mărțișor” cu imagini foto și reprezentare a costumului tradițional românesc.
Plus, firește, momente artistice oferite de către soprana Livia Pisăliță, sau de către Cvartetul Școlii de Artă Ploiești.
Fiindcă Brebu este așezarea în care, odată cu portul popular „se poartă” și se pune în practică tradiția îmbinată cu erudiția Iraidei Florea.
Și cu ajutorul oamenilor implicați în astfel de proiecte de anvergură. Cum ar fi edilul comunei, Adrian Gheorghe Ungureanu.

Despărțim așadar, în silabe: IMAGO-COSTUM!
Așa ne privim retrospectiv, dar la timpul prezent, noi pe noi înșine. Așa înțelegem de unde venim și cine suntem.
Și tot așa, din perspectiva a ceea ce rămâne după trecerea noastră efemeră:
POSTUM-IMAGOCOSTUM…