Arhive categorii: Timp liber

Clipa de dinainte și de după Nichita Stănescu/Programul manifestărilor dedicate Poetului

Mariana DĂSCĂLACHE-NIȚICĂ
„Numai o clipă, lasă-mă numai o clipă numai o clipă/Să nu fiu de față cu dumneata”. Așa s-a rugat Poetul în ultima poezie scrisă de dinainte să devină al nostru pentru totdeauna.
Tocmai de aceea, la acest sfârșit de martie, „clipe dulci” se transformară în „Zilele Nichita Stănescu”.
Și-au adus prinosul recunoștinței față de „poetul nepereche”, încă de ieri, 27 martie, Filiala Ploiești a UAPR, prin vernisajul expoziției Omagiu Nichita Stănescu” la Galeria de Artă Ploiești. Cuvântul de deschidere – Liliana Marin, președintele Filialei. Artista Raluca Pârlițeanu a fost premiată pentru lucrarea „Gând” de către Clubul Rotary Ploiești.

Iar sâmbătă, 29 martie, începând cu ora 10.00, la Muzeul Memorial „Nichita Stănescu” Ploiești va avea loc  Deschiderea oficială a celei de a XXXV-a ediţii a Festivalului Internațional de Poezie „Nichita Stănescu”.
Programul include cuvânt de salut al reprezentanților Consiliului Județean Prahova, Primăriei Municipiului Ploiești și al Instituției Prefectului Județului Prahova.
Tot în cadrul evenimentului de sâmbătă, vor susține alocuțiuni acad. Mihai Cimpoi; Nicolae Băciuț – Volumul de versuri „Nichita Stănescu – blestemul memoriei” și prof.dr. Aliona Grati – „Chișinăul e o perlă albă, în atâta verde pur”.
Moderator:  Prof. Constantin Stere, reprezentant al Direcției Județene pentru Cultură Prahova.

Însă, „Clipa de dinainte și de după Nichita” nu înseamnă altceva decât programul manifestărilor dedicate poetului necuvintelor, pe care îl prezentăm mai jos:
Tot sâmbătă, în Parcul Nichita Stănescu, începând cu ora 15.00 – Vizitarea Târgului de carte organizat cu ocazia Festivalului Internațional de Poezie Nichita Stănescu
Prezentarea Revistei Vatra veche – număr dedicat poetului Nichita Stănescu, autor Nicolae Băciuț.
La Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”: ora 16.00 – Serată Atitudini vechi și noi, respectiv recitaluri din lirica nichitiană, recitaluri muzicale și prezentarea numărului special al revistei Atitudini vechi și noi; Prelegere: „Nichita – o recitire în cheie psihoanalitică”, prezentată de Gelu Nicolae Ionescu, iar la Palatul Culturii – Sala Marea Unire, începând cu ora 17.00 – Lansarea volumului Din al inimii preaplin vă mai dăruiesc puțin, al doamnei Maria Tudose (Cojocaru).
DUMINICĂ, 30 martie 2025, la Conacul Bellu din Urlați:
Ora 10.00 – Masă rotundă Nichita și hobby-urile sale.
Participă:    Acad. Mihai Cimpoi, Nicolae Băciuț, prof. dr. Aliona Grati și Magda Cârneci.
Moderator: prof. Constantin Stere
Prelegere  Familia Bellu în istoria românilor – Prezintă:   Acad. Georgeta Filitti
Palatul Culturii – Sala Marea Unire
Ora 11.00 –   Conferință „Poezia în contemporaneitate” –  Moderator: Marian Dragomir
LUNI, 31 martie 2025
Parcul „Nichita Stănescu” Ploiești – Statuia Poetului
Ora 10.00 – Ceremonia de depunere de flori la statuia poetului
Alocuțiuni:  Reprezentanții autorităților publice locale, acad. Mihai Cimpoi,   Nicolae Băciuț, prof. univ. dr. Adrian Dinu Rachieru.
Participă: Fanfara Consiliului Județean Prahova
Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”
Ora 11.00 – Ceremonia de decernare a premiilor Festivalului Internațional de Poezie „Nichita Stănescu”
Alocuțiuni:   acad. Mihai Cimpoi, prof. dr. Aliona Grati, Ioan Vulpescu, deputat, fost ministru al Culturii
Înmânarea premiilor Festivalului
Momente muzicale, realizate de către pianistul Marian-Cristian Duca
Moderator: prof. Constantin Stere, reprezentant al Direcției Județene pentru Cultură Prahova
Ora 14.00 – Închiderea oficială a celei de a XXXV- a ediții a Festivalului Internațional de Poezie „Nichita Stănescu”

Din „Zona Morţii” – alpinistul român Adrian Laza va ajunge sâmbătă, 29 martie, la Buşteni

Singurul român care a reuşit performanţa de a urca pe toate cele 14 vârfuri de peste 8.000 de metri din lume, va veni sâmbătă, 29 martie, la Buşteni, unde va avea loc Gala Muntelui. „Un eveniment excepţional – spun organizatorii – , pentru cei care vor fi prezenţi la Centrul Cultural «Aurel Stroe», începând cu ora 11.00. În prezenta lui Adrian Laza se va proiecta filmul celor 14 ascensiuni a vârfurilor de peste 8000 de metri, performanţă realizată de acest excepțional alpinist”.
Adrian Laza – inginerul silvic care, am mai spus-o, o repetăm, putea să fie nu un bun, ci un foarte bun scriitor.
Dar nu-i timpul trecut pentru un alt început!
Poate că pe această „legendă vie” – ştim, este uzată expresia – a alpinismului românesc a vrut să-l contrazică pe poet.
Fiindcă spune Marin Sorescu: „Între idealurile oamenilor şi realizarea lor/întotdeauna va exista o diferenţă mai înaltă decât cea mai înaltă cascadă. Se poate folosi raţional această cădere de speranţe/ Construindu-ne o hidrocentrală. De la energia astfel câştigată, fumând, ne putem gândi serios/ La nişte idealuri şi mai grozave”.
Adrian Laza nu fumează. Doar că „a văzut idei” şi a ridicat speranţele la statutul de fapt împlinit: singurul român care a urcat cei 14 „optmiari” ai lumii.
Şi când! La vârsta când alţii se gândesc la pensie…

La Buşteni, aşadar, este posibil să povestească cum a ajuns prima dată la nici 150 de metri de Vârful Everest, dar a renunţat. Ce a fost în sufletul lui, numai el ştie. Poate trăirea lui Collins, care s-a învârtit în modulul selenar, dar nu a ajuns pe Lună.
Doar că Adrian Laza a cucerit, după a doua încercare, şi Everestul! Fiindcă, după cum spune, „nu este suficient să iubeşti muntele, mai trebuie să te iubească şi el pe tine”.
Iar pe el l-a iubit, pentru că i-a arătat respectul cuvenit.
Poate aflaţi ce înseamnă refrenul-rugăciune „Binecuvântată fii tu, lumina lotusului”. Se spune în momente de cumpănă.
Se rosteşte şi în Zona Morţii… Adică la peste 7.000 de metri altitudine, atunci când totul depinde numai şi numai de tine.
Cine este nu alpinistul, ci omul Adrian Laza? O persoană fără „asperităţi pe suflet”, după cum spune. Fără să dojenească nici din priviri, la modul „Cum? Nu ai auzit de mine? Sunt singurul român care a cucerit toate cele 14 vârfuri mai înalte de 8.000 de metri!”.
Nu în ultimul rând, românul care împreună cu asociaţii din Piatra Neamţ şi Bacău, a construit o şcoală în Nepal.

Dar, înainte de tot şi de toate, Adrian Laza este un om la care, fumând sau nu, ne putem gândi cum să ajungem la înălţimea modestiei sale!

(Foto, Ina Laza, Facebook)

Întru ne-uitarea artiştilor, „Dăinuind dăruind” la Muzeul Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”

Mariana DĂSCĂLACHE-NIŢICĂ
Atât de aproape este ceea ce a spus N. Steinhardt – „Dăruind vei dobândi”, de titulatura expoziţiei din luna aprilie a Muzeului Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus” – „Dăinuind dăruind” – , încât te întrebi, fără a-ţi face vreun păcat, de nu ar fi fost mai inspirat, în cazul scriitorului-martir, îndemnul „Dăruind vei dăinui”.
Fiindcă ce altceva fac artiştii – fie ei scriitori, sculptori sau pictori? Nimic altceva decât să dăruiască frumuseţe, speranţă şi, în ultimă instanţă, o lume mai frumoasă.
Fireşte, sunt mulţi filantropi pe lumea aceasta, dar pictorii poartă în lucrările lor, de două ori darul de a… dărui; o dată prin frumosul expus în expoziţii de-a lungul timpului, iar a doua oară, mai în zilele noastre, odată cu expoziţia „Dăinuind dăruind”.

Acesta din urmă lucru este consecinţa faptului că în ultimele decenii „riscul nereprezentării artei contemporane în muzee a fost sporit de lipsa endemică a fondurilor de achiziție. Cu atât mai mult, aşadar, gestul de donație al artiștilor presupune un dublu beneficiu: pe de o parte constituirea patrimoniului recent, ce asigură reflectarea tendințelor artelor acestei epoci, iar pe de altă parte, conduce spre ne-uitare numele artiștilor, care astfel devin reprezentativi, știut fiind că muzeele sunt giranți de valoare și calitate”.
Iar Muzeul Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus” a fost, într-adevăr, şi nu doar începând cu anul 2000, garantul valorii şi al calităţii.
Ştiu acest lucru şi cei care i-au trecut pragul, şi artiştii primiţi cu braţele deschise să-şi expună lucrările.

Aprilie vine, aşadar, în întâmpinarea noastră cu lucrări purtând semnătura unor mari artiști contemporani, prezenți în patrimoniul recent al Muzeului Județean de artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”: Ștefan Râmniceanu, Horea Paștina, Ioan Iacob, Ștefan Pelmuș, Iurie Matei, Florin Șuțu, Marcel Bejgu, Ion Șinca, Sterică Bădălan, Valter Paraschivescu, Gheorghe Miron, Alice Neculea, Gabriela Culic, Inga Edu, Dragoș Minculescu, Ion Lăzeanu, Ion Radu, Cornelia Gherlan, Cristian Radu, Ion Vișan, Bianca Rotaru, Emil Comșa, Florian Ștefan, Lidia Nicolae, Theodor Vișan, George Păunescu, Mihaela Ganța, Florin Stoenescu, Gheorghe Andreescu.

În ceea ce priveşte alte detalii despre expoziţia lunii aprilie, vă stă la dispoziţie Departamentul – Servicii educative, relaţii publice şi documentare din cadrul Muzeului Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus“: Tel./fax: 0244 511375, tel. 0244 522264.

La Hotel Central din Ploieşti – „Sublimul clipei”, prezentat de medicul Minodora Ghiţă

Mariana DĂSCĂLCHE-NIŢICĂ

Dacă viaţa este „disponibilă” doar la timpul prezent, în condiţiile în care se spune că „trecutul e amintire”, atunci viitorul poate fi şi imaginaţie.
Fireşte, mulţi dintre noi avem un vis, mai greu este însă să-l şi trăim.
Numai că medicul Minodora Ghiţă a găsit „reţeta”, aceasta fiind pictura!
Iar un fragment din imaginaţia domniei sale ni-l va oferi miercuri, 26 martie, începând cu ora 17.00, la Hotel Central din Ploieşti.
E drept, se spune că „Dumnezeii în haine albe – adică medicii – nu-şi dezvăluie niciodată secretele”.
În schimb, Minodora Ghiţă se prezintă pe sine, pe sine într-o altă ipostază – aceea de pictor.
Şi, la fel cum cel mai probabil îşi încurajează pacienţii – „Totul va fi bine, nu îţi face griji pentru mâine!” -, tot aşa ne va dezvălui secretul lui „Carpe diem” prin tablourile expuse.

Artista, în fapt, este un „Self made man” şi în profesie, dar în mod deosebit, în artă.
Pe de altă parte, şi un autodidact, câtă vreme, după cum spune, şi-a descoperit vocaţia în urmă cu cinci ani, în timpul pandemiei. Poate că a fost o introspecţie, poate o revelaţie, cine ştie?
Ne hazardăm să spunem: câte mai mult din fiecare, deci introspecţie – revelaţie!
Plus încă ceva, care se numeşte curajul de a-şi expune lucrările în expoziţii colective din Italia. Nu în ultimul rând, perseverenţa în a urma (şi absolvi) cursurile Şcolii Populare de Artă Ploieşti.
Cum e firesc, cum e omenesc, îşi doreşte să expună. Altfel, ce rol ar mai avea creaţiile domniei sale?
Fiindcă despre „literatura de sertar” am tot auzit, dar despre pictura/desenul ascuns în cabinetul medical, niciodată!
Numele expoziţiei – „Sublimul clipei” – sugerează probabil şi contactul cu pacienţii, şi lupta pentru viaţă, dar cel mai mult, clipa ce trebuie trăită la intensitate maximă.
Că viitorul, în cazul artiştilor, viitorul înseamnă imaginaţie, se vor convinge cei care vor vizita expoziţia medicului Minodora Ghiță, miercuri, 26 martie 2025, la Hotel Central Ploieşti.

„Diagnosticul” despre valoarea lucrărilor sale îl va pune, în cuvântul de deschidere, artistul plastic Valter Paraschivescu.
Ceea ce înseamnă, în fapt, deja o invitaţie în a vizita expoziţia…


La Galeria de Artă Ploiești, „poeme vizuale”, omagiu pentru Nichita Stănescu

Mariana DĂSCĂLACHE-NIȚICĂ
Atunci când vorbim, o facem în limba lui Eminescu. Atunci când ascultăm, auzim „necuvintele” lui Nichita Stănescu.
În ambele cazuri, ele ne șoptesc despre tristeți cât lumea-ntreagă, despre iubiri….
31 martie, ziua de naștere a lui Nichita Stănescu.
Și probabil că lucrările expuse la Galeria de Artă Ploiești, în perioada 20 martie – 3 aprilie, vor căpăta, măcar în ultima zi a lunii ( 31 martie, când s-a născut Poetul) o nuanţă de albastru.
Sigur e doar că la Galeria de Artă Ploiești va fi un regal de „poeme vizuale”.
„Filiala Prahova a Uniunii Artiștilor Plastici din România organizează, conform tradiției, o expoziție omagială dedicată Poetului Necuvintelor, reunind sub același acoperiș expresii plastice diverse de la pictură și sculptură, la grafică și arte decorative. În fiecare lucrare expusă, amprenta personală a artistului, este evidentă însă cu toții, împărtășesc un numitor comun – universul poetic nichitian și fascinația pentru ideea de «necuvinte», concept emblematic al creației stănesciene.
Expoziția invită publicul la o transpunere vizuală a lumii lui Nichita, a limbajului inedit al poetului în linii, forme și culori”, acesta fiind unul dintre argumentele Lilianei Marin, președintele Filialei Ploiești UAPR.

Iar pe mai departe, detaliază: „Artiștii expozanți au preluat provocarea poetului de exprimare a gândului și au transpus-o în limbaj vizual astfel, ceea ce Nichita comunica prin metaforă și ritm este redat fizic, de pictori prin nuanțe și contraste în compoziții , de sculptori  în volume care «vorbesc» în tăcere, de ceramiști prin forme cu texturi ce conferă obiectelor o valență enigmatică, de graficieni prin linii într-o cartografiere a ideilor. Diversitatea acestor expresii plastice – de la abstract la figurativ, reflectă universul nichitian, așa cum l-a perceput personal, fiecare artist în parte. La fel cum în poeziile sale Nichita îmbină imagini cosmice cu detalii intime și jocuri de limbaj, în expoziție întâlnim lucrări extrem de diferite ca stil, inspirate de eternele teme precum iubirea și trecerea timpului, condiția umană și cosmosul, cuvântul și tăcerea lui.
Așadar, parcurgând expoziția, vizitatorul este invitat să trăiască o experiență similară lecturii unei poezii de Nichita Stănescu – însă de data aceasta, vizuală. Privită de aproape, expoziția nu dorește să ofere răspunsuri definitive, ci să deschidă o fereastră între creațiile plastice și versurile mut(e) ale poetului și, lasă libertatea de a descoperi propriile semnificații. În spiritul lui Nichita, care ne-a arătat că există cuvinte nespuse ce pot spune infinit mai mult, publicul este invitat să găsească legăturile dintre cuvânt și imagine”.

„Carte frumoasă, cinste cui te-a scris”. Templu al cărţii – Biblioteca Judeţeană „Nicolae Iorga”, respect cui te-a zidit!


Marian DĂSCĂLACHE-NIŢICĂ
Poate că din cenuşa fostei Biblioteci din Alexandria au renăscut litere care mai apoi au devenit cuvinte. Iar după aceea ca „un şirag de pietre rare”, acestea s-au cuibărit în cărţi.
Pe mai departe, ultimele şi-au găsit câte un adăpost. Acesta se numea şi se numeşte templu, iar Biblioteca „Nicolae Iorga” din Ploieşti este unul dintre ele.
„Născută” la data 21 martie 1921, clădirea este opera unor oameni de cultură de care Prahova nu a dus niciodată lipsă. Amintim aici doar pe arhitectul Toma N. Socolescu sau pe scriitorul I.A. Bassarabescu.
Se împlinesc, aşadar, zilele acestea 104 ani de existenţă a Bibliotecii „Nicolae Iorga” Ploieşti.
Mai mult decât „Un veac de…” nesingurătate, fiindcă pragul instituţiei a fost călcat zi de zi, an de an, sfidând tehnologia vremurilor de ieri, de azi şi – suntem siguri! – de mâine.
Tocmai de aceea, „întru cunoaşterea limbii româneşti”, şi a culturii prahovene cinstire, în perioada 20 – 22 martie 2025 vor avea loc Zilele Bibliotecii Judeţene „Nicolae Iorga”.
Răstimp în care în acest templu al cărţii vor fi conferinţe despre oameni de cultură a căror anvergură a depăşit graniţele judeţului şi ale ţării.
Vor fi, de asemenea, lansări de carte, vor fi prezente nume de rezonanţă ale culturii prahovene.

Poate din respect pentru amintirea unei cărţi care ne-a plăcut vreodată, poate din nostalgia primei poveşti pe care am citit-o, poate din peste 1001 de motive sau doar unul, vom merge să vedem ce se petrece într-una din zile de 21, 22, 23 sau 24 martie, într-o astfel e clădire.
Mai jos, programul dedicat marcării a 104 ani de la naşterea Bibliotecii Judeţene „Nicolae Iorga” Ploieşti.

„Structuri” și frânturi de suflete-picturi la Casa Municipală de Cultură „Geo Bogza” Câmpina

Mariana DĂSCĂLACHE-NIȚICĂ
Probabil că citind cuvintele artistei Marinela Dafina – „Prezentul are nevoie de galerii unde artiștii oferă părți de suflet care pot face lumea mai frumoasă” – am fi tentați să credem că pictorii rămân… orfani de simțiri.
Fiindcă fărâme cu fărâme, expoziție cu expoziție, le împart lumii. Adică nouă, fără a cere nimic în schimb. Poate, doar, să le privim operele. Sau să le găsim un loc în care să le admirăm.
Or, nu este așa! Sufletul artistului întinerește pe măsură ce privirea vizitatorului îi cade pe operă.

Așadar, cuvintele artistei Marinela Dafina pot fi un îndemn-manifest al expoziției „Structuri”, ce va reuni la Casa Municipală de Cultură „Geo Bogza” din Câmpina lucrările lucrările artiștilor Marinela Dafina, Ion Nini Popescu și Mihaela Dragomir.
Vernisajul va avea loc luni, 17 martie, de la ora 17.00, iar cel căruia îi revine „sarcina” de a armoniza trei structuri artistice într-una singură este un alt artist, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Valter Paraschivescu.
Cine sunt ei, cei care vor expune la Câmpina în perioada 17- 30 martie?
Cel mai bine putem afla „radiografiind” Structurile picturale la Casa Municipală de Cultură „Geo Bogza” din Câmpina.

Așadar, cuvintele sunt prea puține pentru a descrie un tablou, dar cu unele excepții.
Iar una dintre ele este Valter Paraschivescu: și dar de a prezenta și har de a picta!

„Cu smerenia pictorului dăruit”, expoziţie Daniel Toader la Galeria de Artă Ploieşti

Mariana DĂSCĂLACHE-NIŢICĂ
E greu – dacă nu imposibil – să încadrezi un artist într-un anume curent. Cu atât mai puțin în niște canoane.
Și atunci, ce altceva îți rămâne de făcut decât să-ți pui mai întâi întrebări, pentru a găsi un numitor comun al talentului său.
Riscant și acest din urmă lucru, dar…
Cine este Daniel Toader? Iar un răspuns ar fi acela că „a lucrat cu dăruire și talent pentru cinematografia românească și internațională, obținând, în 2012 două premii naționale, Premiul Uniunii Cineaștilor și Premiul Gopo pentru scenografia filmului „Dacă bobul nu moare”, și două nominalizări la festivaluri internaționale de film”.
Și-atunci, te oprești aici?
Nu, fiindcă mai este și „omul care construieşte imagini de-o fracţiune de secundă, pentru scene cât un peisaj şi poveşti de ore. Descoperă, de fapt redescoperă, într-o pauză de respiraţie, vibraţia ancestrală a picturii de şevalet, a furtunilor pline de culoare aduse pe pânză, a amintirilor în clarobscurul recunoştinţei, a compoziţiilor de atelier cu planuri în desprindere” (Marius Tiţa, critic).
Deci, cine este artistul Daniel Toader?

Provizoriu, dilema pare rezolvată, cât timp joi, 6 martie, ora 17.00, la Galeria de Artă Ploiești va avea loc vernisajul expoziției de pictură intitulate, deloc întâmplător, „Rădăcini”, care înseamnă nu mai puțin de 120 de picturi realizate în numai trei luni din cursul anului 2024!
Acolo, așadar, vom putea lua cunoştinţă cu mărturisirea lui Daniel Toader: „Rădăcini este titlul unei expoziţii-manifest prin care îmi mărturisesc apartenenţa culturală”.
O mărturisire nu doar de o zi, ci în perioada 6 – 19 martie 2025, cât timp lucrările artistului vor fi expuse pe simezele Galeriei de Artă Ploiești.
Acolo unde putem privi, după cum spune tot criticul Marius Tiţa, „opera plastică a lui Daniel Toader în toată complexitatea sa şi vom ajunge să vedem întreaga dedicaţie a unui om talentat care şi-a făcut destin din această menire. Vedem întregul ca pe un peisaj tumultos, în care artistul este nerăbdător să spună cât mai mult, chiar să vorbească pe mai multe voci în acelaşi timp. Cu smerenia pictorului dăruit, a creat armonii şi spaţii”.

Născut în Teleorman, urmează cursurile Liceului de Artă „Nicolae Tonitza” din București. Din 1987 își continuă pregătirea în domeniul scenografiei, la Institutul de Artă „Nicolae Grigorescu”, viitoarea UNARTE, cu Ion Bitzan, Vasile Roman, Dan Jitianu, Nicolae Ularu. De la absolvire, în 1992, până în 2020, a lucrat ca scenograf de film, fiind atât membru  al UCIN – Uniunea Cineaștilor, cât și al Uniunii Artiștilor Plastici din România. În acest timp, Daniel Toader nu a întrerupt legătura cu pictura de șevalet și iconografia, pasiuni neîmpărtășite publicului larg, pe simeze, ci doar cercului de prieteni și cunoștințe. Odată cu debutul pandemiei, în 2020, și limitarea colaborărilor în domeniul cinematografiei, se retrage în atelier și se dedică studiului iconografic și picturii de șevalet.


Oază de liniște oferită de artista Marinela Dafina la Biblioteca Județeană „Nicolae Iorga” Ploiești

Mariana Dăscălache-NIȚICĂ
Uneori, credem că artiştii pot salva lumea. Alteori, suntem sceptici. Nu de puţine ori, când vedem un tablou, ne închipuim că acesta este prezentul.
Şi din păcate, nu este decât un crez într-o lume mai bună.
Un altfel de prezent şi o altfel de lume ne propune artista Marinela Dafina, membră şi participantă la toate expoziţiile colective ale cenaclului „Arcade – Ioan Titus Drăghicescu”.
În fapt, prin picturile sale, artista pare să spună „Ajungă-i zilei răutatea ei”. Iar dacă nu azi, mâine.
Iar dacă nu mâine, cu fiecare pictură adăugată în colecţia personală. Sau de fiecare dată când are o expoziţie.

Spunea artista, într-un interviu acordat omului de cultură Aristotel Bunescu, „Cred că acest prezent are nevoie de oaze de linişte, de introspecţie şi contemplare, de acele galerii unde artiştii oferă părţi de suflet care pot face lumea mai frumoasă”.
O parte din sufletul artistei poate fi văzută, aşadar, la vernisajul expoziţiei intitulate „Tăinuiri” – ce va avea loc marţi, 4 martie, la ora 15.00, în Rotonda Bibliotecii Judeţene „Nicolae Iorga” Ploieşti.
Aşadar, dacă mai credeţi în rostul artei – în cazul de faţă, al picturii – poate vă rupeţi clipa acestui prezent nebun şi-o preschimbaţi într-o oază de introspecţie, linişte, contemplare…
Sau crez!

Despre Mărțișor și folclor la Brebu – Prahova

Mariana DĂSCĂLACHE-NIȚICĂ
…Sau, simultan, și despre unul, și despre altul. Pentru că nu-i greu să întelegem ce înseamnă IMAGOCOSTUM, atunci când amintim despre Brebu, acolo unde există cea mai mare Galerie a Colecțiilor Etnografice din țară.
Și fiindcă nu doar în această localitate, numele Iraida Florea, directorul Centrului Cultural Brebu este sinonim cu păstrarea tradițiilor, a obiceiurilor și, în ultimă instanță, cu folclorul.
Folclor conservat sau adaptat timpurilor moderne de astăzi. Fiindcă a rămâne cantonat doar într-o ie, o fotă și-o năframă pe post de exponate înseamnă o mumificare a destinului tradițiilor și obiceiurilor noastre.
Ori, timpurile se schimbă, deci la fel și viziunea, aidoma și conceptul. Doar esențialul rămâne același. Iar acesta din urmă înseamnă identitatea noastră.

În fapt, la prima vedere, poate fi o expoziție. Și nu greșește cine afirmă acest lucru. Doar mai trebuie adăugat că în data de 28 februarie, între orele 16.00 și 18.00 va fi o „Poveste de dragoste de mărțișor” cu imagini foto și reprezentare a costumului tradițional românesc.
Plus, firește, momente artistice oferite de către soprana Livia Pisăliță, sau de către Cvartetul Școlii de Artă Ploiești.
Fiindcă Brebu este așezarea în care, odată cu portul popular „se poartă” și se pune în practică tradiția îmbinată cu erudiția Iraidei Florea.
Și cu ajutorul oamenilor implicați în astfel de proiecte de anvergură. Cum ar fi edilul comunei, Adrian Gheorghe Ungureanu.

Despărțim așadar, în silabe: IMAGO-COSTUM!
Așa ne privim retrospectiv, dar la timpul prezent, noi pe noi înșine. Așa înțelegem de unde venim și cine suntem.
Și tot așa, din perspectiva a ceea ce rămâne după trecerea noastră efemeră:
POSTUM-IMAGOCOSTUM…