„Poetul a încercat aici, la Sângeru, să reclădească satul românesc din piatră”, ne spune Giorgiana Radu – Avramescu.
Iar noi am adăugat, stânjenţi: „Nu a încercat,  chiar a reuşit!”.
Stâjeniţi, fiindcă am uitat ce înseamnă acel muzeu – unic în România ! – pentru prezent şi, mai ales, pentru viitor. 
Dar  Lucian Avramescu nu mustră pe nimeni. Nu ne priveşte cu reproş, deşi ar fi îndreptăţit să o facă. Eventual, râde când ne-aude văicăreala: „Vai, piere  nu doar lumea satului românesc, dar şi amintirea  ei!”. 
Poetul  care îşi doarme  somnul de veci la Muzeul Pietrei – Sângeru, tace. Tace, la indiferenţa noastră. Fireşte, se bucură când aude zgomot de paşi în incintă. 
Poate chiar râde odată cu vizitatorii  Expoziţiei de caricatură a lui Marian Avramescu, fratele său. Ce ştim noi? 
Este fericit şi zâmbeşe atunci când priveşte de-acolo, de Sus,  la copiii şi oamenii în toată firea, veniţi  să viziteze expoziţia de pictură  a fiicei sale, Luciana. 
Uneori, poate  chiar  coboară să  revadă tablourile… N-avem de unde să ştim când!    
După cum nu aveam să  cunoaştem nici lupta soţiei sale,  Giorgiana Radu -Avramescu, dacă nu era mărturisită în  „Scrisoare către tine (111)” – astfel: „De pe planeta Sângeru trebuie să-ți aduc câteva noutăți. De săptămâna viitoare Muzeul Pietrei va percepe taxă de intrare. Pentru adulți, biletul va fi de 10 lei, iar pentru copiii peste șapte ani, de 5 lei. Apoi, un prieten al nostru, în spusele căruia mă încred, m-a convins să utilizez cele trei camere de vară spre închiriere. Mi s-a mai sugerat lucrul acesta, chiar și de către unii dintre vizitatori care-și doreau să rămână peste noapte, dar am fost reticentă. Acum, mărturisesc, sunt nevoită să găsesc soluții pentru supraviețuire. A noastră, și a muzeului. (…)”.
„…şi a muzeului„, fiindcă aici stă mărturie identitatea noastră românească. Fiindcă numai acolo, sunt sculpuri adunate cu trudă din toate zonele ţării. Fiindcă numai pe „planeta Sângeru”, Prahova – România, găsim râşniţe din piatră folosite pe vremea bunicilor, pive şi multe altele.
Filozoful Lucian Blaga avea îndoieli: „Eu cred că veşnicia s-a născut la sat”.
Lucian Avramescu ne-a lăsat, la Sângeru, certitudinea. Ce facem cu ea, cu această certitudine aflată la 40 de kilometri de Ploieşti, la  doar o sută de Bucureşti?
Răspunsul e la noi…  
Galerie foto, Muzeul Pietrei, Sângeru – Prahova