Cum zic psihologii? Că-i bine  să te gândești la vremuri frumoase când ești în depresie. Așa că urmai sfatul lor, pentru  tristețea mea ce va să vină peste un an.  Sau chiar mai puțin! 
M-am dus așadar la mall, și mi-am făcut selfie cu o pungă de mălai. Ea râdea la mine, eu arătam cu degetul la prețul ei. Cât va fi ăsta, la anul pe vremea asta, nu mă-ntrebați!
În cale mi-a ieșit și cu ulei. Am luat o sticlă, am rugat  pe cineva să ne facă o poză amândurora. Binevoitor acest cineva! Dar și eu, că respectivul m-a rugat să-i fac o foto cu mai multe. Tot sticle de ulei.
Așa am ieșit împăcați, cât de cât, din market, cu gândul că avem amintiri mișto pentru viitorul care începe cam în jur de 1 iulie.

Apropo de luna asta estivală; aveam de gând să stau și eu vreo săptămână pe litoral. M-am răzgândit când am aflat că vine marea la mine. Nu de alta, dar citisem ceva cu titlul „Val… peste români”.
E drept că-n locul  punctelor de  suspensie scria „de scumpiri”, dar ce  mai contează?
Ba chiar am început să pun în practică îndemnul lui Eminescu: „Nu spera și nu ai teamă/Ce e val, ca valul trece/ De te-ndeamnă și te cheamă/Tu rămâi la toate rece!”
Firește, eu anticipasem momentul ăsta. Ce, credeți că atunci când am votat am sperat?  Nu știu alții dacă da, dar eu sigur – nu!
De rămas rece, nicio grijă! Dacă nu eu, casa-n care stau.

Că valul  ăsta, pe care unii fac surfing, cică aduce scumpiri la kilowatt. 
Deci, spre a nu cădea în depresie când îmi va veni „factura la lumină” pentru decembrie, mi-am făcut selfie și cu contorul.
Să am amintiri mișto, zice-se remediu pentru depresie. Dacă o funcționa și  chestia asta. La remediu fac referire, nu la contor! 
Că p-ăsta din urmă îl păcălesc eu cumva; îmi luminez odaia cu lampa, felinarul sau lumânarea. 

A, că uitasem să vă spun: am fost tentat, tot la mall, să-mi fac selfie și cu un ou. M-am răzgândit, pentru simplul motiv că produsele astea  pot fi ciordite.
Și cum în copilărie aveam obiceiul ăsta, m-am liniștit, că vorba aia, „Năravul din fire n-are lecuire”. Deci, o masă pe zi o voi avea asigurată ca urmare a comiterii infracțiunii în formă continuată de a fura oul din cuibar. 
 În rest, ce să mai zic? Cu gândul la „valul de scumpiri”, deja mă ia cu friguri. V-ați prins, deci, de ce a avut prioritate la selfie, punga cu mălai. 

Fiindcă am pus-o de mămăligă, d-aia!