Aici ne locuieşte sufletul. Şi nu-i puţin lucru…

Nu ştim de ce, fotografia aceasta ne aminteşte de- o altă lume. De-o altă vreme. De timpul când – sună patetic, dar riscăm: unii dintre noi mai învăţau şi cunoştinţe despre natură… în natură.
Ştim, pare un gen de nostalgie desuetă să-ţi aduci aminte de zilele în care când adunai muşeţel. Sau flori de tei!
Patetic, păşunist…
Dar, atât timp cât aceste două cuvinte – patetic şi păşunist – sunt încă în dicţionar, riscăm şi le folosim.
Nu devenim nici mai mult, nici mai puţin „cool”. Redevenim doar ce-am fost cândva. Fie şi preţ de un minut- două, tot e ceva!
Şi-acum: imaginea este din Apostolache – Prahova, acolo unde educatoarele Rodica Niţu (coordonator) şi Elena Nicoleta Barbu desfăşoară cu copii activitatăţi în cadrul „Atelierului de Vară Şotron, tip B”.
Azi a fost ziua a a treia. Tema? „Unde locuiesc?”.
Nu ştim răspunsul copiilor, dar al nostru este următorul: Acolo, în fotografia acesta locuieşte sufletul unora dintre noi.
Şi nu-i puţin lucru!